Update articol:
Gala Financial Intelligence

Cosmin Marinescu: Avem mare nevoie de investiţii; obiectivul Guvernului de a avea 7% din PIB pentru investiţii în 2023 este binevenit

Așa cum arată în prezent, tabloul de bord al economiei noastre atrage atenția, mai mult decât oricând, că politicile responsabile au devenit acum imperative, pentru reducerea dezechilibrelor și revenirea pe culoarul sustenabilității. Avem mare nevoie de investiții în anii următori, iar obiectivul Guvernului de a avea 7% din PIB pentru investiții în bugetul anului 2023 este binevenit, cu precădere în privința investițiilor din fonduri europene, pentru că este timpul ca acestea să prevaleze cât mai consistent, atât în programare cât și în execuție, în raport cu investițiile din bani naționali, a declarat domnul Cosmin Marinescu, consilier prezidenţial, în deschiderea Galei Financial Intelligence.

Domnia sa a spus: “După șocul generat de criza sanitară în 2020, evoluțiile economice din 2021 indică pentru România, ca și pentru alte state membre, revenirea la nivelul PIB de dinaintea pandemiei și depășirea acestuia. Ultimele date arată că România va înregistra în acest an o creștere economică puternică, peste estimările inițiale, creștere ce se poate apropia de 7%.

Însă nu trebuie să facem din creșterea economică un miraj al recordurilor, căci este un efect de recuperare post-lockdown, adică vârful și nu baza revenirii. De altfel, toate estimările indică o decelerare semnificativă în ritmul de creștere economică pentru anul următor și o posibilă accelerare în 2023, pe măsură ce investițiile din PNRR vor fi implementate.

În acest context, performanțele economice cu caracter extraordinar din 2021 ar fi trebuit să se reflecte până în prezent și în situația fiscal-bugetară, prin reducerea deficitului bugetar, care continuă să reprezinte principala povară a cadrului macroeconomic al României.

În ciuda creșterii economice, ne confruntăm cu diverse provocări de politică economică, iar evoluțiile din anii următori vor fi decisive pentru România, pentru sustenabilitatea finanțelor publice și a economiei.

Este evident faptul că pandemia a generat, în ultimii doi ani, o serie de nevoi bugetare și măsuri financiare specifice, multe dintre ele aflate sub imperativul urgenței. Însă, este important să înțelegem că vulnerabilitățile macroeconomice de fond sunt consecințele politicilor economice pre-criză, puternic pro-ciclice, care au făcut ca România să întâmpine pandemia cu o situație bugetară fragilă, cu cel mai mare deficit bugetar dintre statele UE în 2019, deși creșterea economică era printre cele mai înalte din Uniune.

În pofida condițiilor macroeconomice favorabile, derapajele bugetare au determinat declanșarea Procedurii de Deficit Excesiv înainte de izbucnirea pandemiei, România fiind singurul stat membru în această situație.

În prezent, principalele provocări în materie de politică economică decurg din tabloul de bord al situației macroeconomice, după cum urmează:

1) În privința economiei reale, după revenirea puternică din trimestrul 2, majoritatea sectoarelor resimt pierderi de ritm în activitate. Ultimele rezultate indică încetinirea unor sectoare precum industria și construcțiile, care înainte de pandemie au fost motoare ale creșterii economice. Pentru anul 2022, este estimată o creștere economică de 4,6%, ușor revizuită negativ pe fondul creșterii prețurilor la energie și materii prime, dar și al sincopelor care trenează încă în lanțurile globale de aprovizionare.

• Deși producția industrială a avansat cu 10,5% în primele 9 luni ale anului curent, sectorul industrial este încă în recuperare față de anul 2019, industria auto fiind în continuare afectată de criză.

• După 2 ani de creșteri robuste, lucrările de construcții scad cu 7,5% pe trimestrul 3 comparativ cu perioada similară din 2020, ceea ce conduce la un avans modest, de doar 0,4%, pe primele 9 luni ale anului curent.

• Comerțul cu amănuntul, care reflectă cel mai bine evoluția consumului privat, a crescut cu 11% pe primele 10 luni, consemnând astfel a doua cea mai ridicată creștere pentru această perioadă din ultimii 10 ani, ceea ce arată că principalul factor al creșterii economice rămâne consumul.

2) În planul monetar-financiar, evoluțiile sunt dominate în mod neașteptat de revenirea fără precedent a inflației, care s-a intensificat până la aproape 8% în octombrie, înainte ca scumpirea energiei să fie transferată pe deplin în costurile de producție, fapt care generează îngrijorări la nivelul puterii de cumpărare și în materie de volatilitate financiară. De altfel, inflația tinde să redevină o problemă la nivel global, ceea ce deja determină regândirea politicilor monetare din partea principalelor bănci centrale ale lumii.

• În comparație cu țările din regiune, România a beneficiat în pandemie de stabilitatea cursului valutar, deprecierea nominală a leului (de circa 3,6% de la începutul anului 2020) fiind mult inferioară față de forintul maghiar și zlotul polonez, a căror depreciere a depășit 10% în aceeași perioadă.

• Pe fondul exploziei deficitului bugetar, ponderea în PIB a datoriei publice a crescut cu 12 puncte procentuale față de perioada pre-pandemie, până la aproape 50% din PIB, de unde dificultăți sporite în finanțarea datoriei.

• Rata dobânzii pe termen lung pentru împrumuturile României, potrivit criteriilor de la Maastricht, era 4,75% în octombrie, mult peste media europeană de 0,62%, fiind cea mai ridicată dobândă dintre țările Uniunii.

3) În privința poziției externe, suntem încă tributari paradigmei deficitelor gemene, care își continuă cercul vicios prin adâncirea record a deficitului comercial și a deficitului de cont curent, pe fondul excesului de cerere de consum, dar și al perpetuării decalajelor structurale de competitivitate.

• Deficitul balanței comerciale continuă îngrijorător trendul negativ încă de dinaintea pandemiei, în contradicție cu evoluțiile regionale. Deficitul comercial a crescut cu circa 28% pe primele 9 luni ale anului curent, în raport cu 2020, și cu aproape 39% față de aceeași perioadă din 2019.

• Deficitul de cont curent crește, pe primele 9 luni, cu aproape 47% (circa 3,7 miliarde euro) peste nivelul înregistrat în perioada similară din 2020, în anul curent fiind estimat un deficit de cont curent de 6,3% din PIB.

• Deși investițiile străine directe au revenit, în 2021, pe un trend consistent de creștere, acoperirea deficitului de cont curent în investiții străine este în continuare redusă, sub 50%, similar perioadei de dinaintea crizei.

4) În planul fiscal-bugetar, angajamentul vizează respectarea calendarului de ajustare în cadrul Procedurii de Deficit Excesiv, conform țintelor asumate în Programul de Convergență, ce prevede reducerea graduală a deficitului bugetar sub 3% din PIB până în 2024. Bugetul pentru 2022 va fi construit pe un deficit ESA de 6,2% din PIB (5,8% din PIB în termeni cash), ceea ce indică o ajustare substanțială dat fiind contextul pandemic și decelerarea creșterii economice în 2022.

Este însă esențială creșterea ponderii în PIB a veniturilor bugetare, aflate în prezent la cele mai reduse niveluri din UE, altfel consolidarea fiscală devine misiune imposibilă.

• Pe fondul revenirii economice rapide și al creșterii prețurilor, veniturile bugetare totale, recent rectificate, se majorează cu 22 miliarde lei (+6%), ceea ce indică o amplă revizuire pozitivă nominală, însă ponderea în PIB a veniturilor bugetare scade la 32,5%, de la estimarea inițială de 32,7%.

• În ciuda creșterii masive a veniturilor și a revizuirii pozitive a PIB nominal (+6,6%), rectificările bugetare din august și noiembrie nu au prevăzut, cum poate era de așteptat, reducerea deficitului ca pondere în PIB, în schimb deficitul nominal a fost revizuit în sus cu aproape 5 miliarde lei.

• În privința investițiilor publice programate pentru 2021, datele estimate ale execuției bugetare arată, cu doar o lună înainte de sfârșitul anului, un grad totuși modest de realizare al investițiilor, de circa 62% în cazul fondurilor europene și 65% în cazul investițiilor din bani naționali.

• Un deficit de 4,7% din PIB estimat în execuția la 11 luni și nerealizarea investițiilor programate sunt premise tehnice ca deficitul bugetar anual să coboare chiar către 6,5% din PIB, ceea ce generează încredere pentru piețele financiare și avantaje în planul costurilor de finanțare.

Altminteri, în raport cu exigențele unei programări bugetare judicioase, inclusiv în privința programării volumului sporit de fonduri europene, trebuie ieșit din acest cerc vicios al așa-numitelor „bugete de dezvoltare”, cu investiții generos bugetate dar nerealizate, și pentru care deficitul scade abia la finalul anului, din cauza slabei execuții a investițiilor publice.

Avem mare nevoie de investiții în anii următori, iar obiectivul Guvernului de a avea 7% din PIB pentru investiții în bugetul anului 2023 este binevenit, cu precădere în ceea ce privește investițiile din fonduri europene, pentru că este timpul ca acestea să prevaleze cât mai consistent, atât în programare cât și în execuție, în raport cu investițiile din bani naționali.

Din acest punct de vedere, întărirea capacității administrative este factorul cheie de care depinde implementarea eficientă, în termeni cantitativi și calitativi, a volumului semnificativ de proiecte de investiții, în special a celor din fonduri europene, incluse în PNRR și în programele operaționale.

Capacitatea României de a absorbi fonduri europene este factorul esențial în asigurarea sustenabilității creșterii economice, este testul de maturitate al calității de stat membru al Uniunii, și condiția sine qua non în realizarea investițiilor și a reformelor asumate.

Așa cum arată în prezent, tabloul de bord al economiei noastre atrage atenția, aș spune mai mult decât oricând, că politicile responsabile au devenit acum imperative, pentru reducerea dezechilibrelor și revenirea pe culoarul sustenabilității.

Sunt binecunoscute constrângerile cu care ne confruntăm în plan fiscal-bugetar și fragilitățile în planul echilibrelor externe. Este însă important de amintit faptul că, în ciuda evidențelor prociclice ale politicilor de dinaintea pandemiei, puține voci au atras atunci atenția asupra riscurilor care vor urma, deși erau previzibile consecințele unor decizii lansate, politicianist, pe contrasensul responsabilității economice.

Cadrul politicilor publice necesită acum soluții structurale, axate pe investițiile în infrastructură, absorbția fondurilor europene și realizarea reformelor asumate, prin care să creștem potențialul nostru economic.

Pandemia și criza energetică rămân provocări cu serioase implicații sociale și economice. Însă, în ciuda conjuncturii actuale, dominată de îngrijorări și imprevizibilitate, mediul de afaceri este motorul neobosit de creștere.

Acest efort de anduranță al mediului antreprenorial devine un exemplu de urmat și în aplicarea politicilor publice, pentru că știm că soluțiile există, însă acestea trebuie dublate de ambiție, voință și responsabilitate!”

BVB | Știri BVB

PURCARI WINERIES PUBLIC COMPANY LIMITED (WINE) (26/05/2022)

Tranzactii management - art. 19 Reg. (UE) 596/2014

CHIMCOMPLEX S.A. BORZESTI (CRC) (25/05/2022)

Majorarea cu 24,5% din luna iunie a salariilor angajatilor societatii