Oprirea ambelor unități de la Cernavodă scoate din sistem aproximativ 1.400 MW capacități de producție continuă și predictibilă. România poate evita întreruperile de alimentare, însă ajunge să depindă aproape integral de disponibilitatea vecinilor exact când aceștia se confruntă cu aceeași secetă, caniculă și reducere a producției nucleare și hidroelectrice. Estimarea AEI este ca România să fie nevoită să se descurce fără aceste capacități în următoarele cca. 3 săptămâni.
Problema nu este numai dacă liniile de interconexiune pot transporta 3.000 MW. Problema decisivă este dacă Bulgaria, Ungaria și Serbia vor avea simultan 3.000 MW disponibili pentru vânzare.
- Balanța probabilă a României
Transelectrica estimează pentru această perioadă un consum maxim de aproximativ 7.300 MWh/h, față de circa 8.000 MWh/h în perioadele caniculare precedente. Apreciem că până în următoarele 7 zile cererea va fi de 7.300 MWh/h, urmând ca în perioada de caniculă 4 – 9 august 2026 aceasta să atingă 8.000 MWh/h.
După oprirea ambelor unități, balanța de seară poate arăta astfel:
- Cât poate importa fizic România
Capacitatea tehnică agregată de import a României se situează în jurul valorii de 3.300 MW, dar valoarea disponibilă comercial într-o anumită oră poate fi mai mică, în funcție de fluxurile regionale și de siguranța rețelei.
Transelectrica trebuie să păstreze rezerve de siguranță, iar unele fluxuri care intră printr-o frontieră pot traversa România și ieși prin alta.
- De unde ar putea veni energia
Bulgaria – cea mai importantă sursă
Bulgaria are în prezent aproape 2.000 MW nucleari la Kozlodui. Dacă ambele unități rămân în funcțiune, Bulgaria poate susține exporturi către România, mai ales noaptea.
Dar Bulgaria exportă și către Grecia, Serbia, Macedonia de Nord și Turcia. România nu are rezervată întreaga capacitate bulgară.
Export probabil către România: 500–900 MW.
Dacă se reduce Kozlodui, disponibilitatea poate coborî sub 400 MW. Dacă se oprește o unitate, Bulgaria poate înceta exporturile în orele de vârf. Dacă se opresc ambele, Bulgaria devine probabil importator.
Ungaria – capacitate de transport, dar energie insuficientă
Ungaria este bine interconectată cu România, însă Paks a pierdut deja o unitate, iar alta funcționează la putere redusă. Producția nucleară ungară a scăzut cu aproximativ 700–750 MW.
Ungaria poate transfera către România energie provenită din Austria, Slovacia sau Cehia, dar va concura pentru aceeași energie și cu propriul consum.
Import posibil din direcția Ungaria: 700–1.200 MW, însă o parte poate fi energie de tranzit, nu surplus ungar.
Dacă se mai oprește un reactor la Paks, fluxul disponibil poate scădea cu 300–500 MW. Dacă Paks pierde încă două unități, Ungaria devine un mare importator și nu mai poate fi considerată o sursă sigură pentru România.
Serbia – sursă foarte vulnerabilă
Producția hidro de la Djerdap/Porțile de Fier a coborât la aproximativ o treime din nivelul normal. Problemele de apă afectează și centralele pe cărbune de la Kostolac, iar transporturile de combustibil pe Dunăre se desfășoară la 30–40% din capacitatea normală.
Serbia poate furniza punctual 200–400 MW, dar nu trebuie tratată ca sursă permanentă.
Prețul PZU va exploda
Prețul energiei PZU astăzi la ora 12 va fi 63,3 lei/MWh și la ora 20 un preț de 25 de ori mai mare – 1604 lei/MWh.
Pentru 31 iulie, aș considera realistă o medie PZU de aproximativ 1.200 lei/MWh și un vârf de 3.000 lei/MWh.
În următoarele săptămâni, dacă Bulgaria limitează exporturile sau Ungaria mai pierde 400–500 MW nucleari înainte de închiderea pieței, media poate urca spre 1.400–1.600 lei/MWh, iar orele de seară pot depăși 5.000 lei/MWh, .
Concluzie
România poate acoperi prin import oprirea ambelor reactoare de la Cernavodă numai dacă:
- Bulgaria păstrează în funcțiune Kozlodui;
- Ungaria nu mai pierde mai mult de încă un reactor;
- consumul rămâne în jurul a 7.000–7.300 MWh;
- există minimum 4.000 MWh/h producție internă la vârful de seară;
- capacitățile pe gaze, cărbune, hidro și bateriile sunt folosite la maxim.
Importul de aproximativ 3.300 MWh este posibil tehnic, dar nu este garantat comercial. România nu se află încă într-un scenariu inevitabil de întreruperi, însă a ajuns într-o situație în care pierderea a încă 500–1.000 MW de producție în Bulgaria sau Ungaria poate transforma o problemă de preț într-o problemă de adecvanță și securitate energetică.
Dumitru Chisăliță, Președinte AEI
| Știri BVB