O idee lansată de INACO – Inițiativa pentru Competitivitate în 2019, printr-un proiect-pilot finanțat din surse private, a ajuns, șapte ani mai târziu, la scară națională. Aproape 1.300 de laboratoare inteligente au fost construite în liceele din România prin PNRR, în urma unei investiții de aproximativ 100 de milioane de euro. Pentru inițiatorii SmartLab, următoarea provocare este însă mai dificilă: transformarea infrastructurii și a tehnologiei în rezultate concrete pentru elevi și profesori.
În 2019, INACO inaugura primul SmartLab 4.0 din România, la Școala Gimnazială nr. 45 „Titu Maiorescu” din București, într-un proiect-pilot care urmărea să demonstreze că noile tehnologii pot fi integrate efectiv în procesul educațional.
Potrivit INACO, dezvoltarea primelor 23 de laboratoare a mobilizat investiții de aproximativ 2,5 milioane de euro, prin crowdfunding, contribuții financiare și donații directe de echipamente și tehnologie.
Modelul a fost ulterior preluat și extins prin politicile publice din domeniul educației. Prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Ministerul Educației a finanțat construirea a 1.294 de laboratoare inteligente în liceele din România, investiția ridicându-se, potrivit INACO, la aproximativ 100 de milioane de euro.
Astfel, SmartLab a trecut de la un experiment inițiat de societatea civilă la un model implementat la scară națională.
„Am știut că tehnologia trebuie să ajungă în școli. Nu ca decor, ci ca instrument prin care copiii să învețe, să creeze și să aibă șanse egale la viitor. Am ales să construim și pentru România care urmează. INACO a testat modelul. România l-a multiplicat. Acum începe etapa impactului”, declară Andreea Paul, fondatoarea INACO – Inițiativa pentru Competitivitate și inițiatoarea proiectului SmartLab.
-
De la proiect-pilot la multiplicare națională
După primul laborator din București, INACO a dezvoltat SmartLab-uri împreună cu parteneri publici și privați în mai multe unități de învățământ și instituții, între care Liceul Teoretic „Alexandru Ioan Cuza” din București, Măgurele Science Park, Liceul Teoretic „Grigore Moisil”, Biblioteca Județeană „Alexandru Odobescu” din Călărași, Școala Gimnazială din comuna Bucov – primul SmartLab din mediul rural, potrivit organizației – și Școala Superioară Comercială „Nicolae Kretzulescu” din București.
Proiectele au permis testarea și adaptarea conceptului înaintea extinderii sale la scară mult mai mare.
În martie 2022, proiectul SmartLab a primit și o recunoaștere internațională, fiind desemnat, potrivit INACO, proiect inovator câștigător al anului 2021 și premiat la Avanti’s Awards, în cadrul BETT, eveniment internațional dedicat tehnologiilor educaționale.
„Este una dintre acele situații în care o idee născută într-un proiect-pilot reușește să depășească limitele organizației care a inițiat-o și să intre în zona politicilor publice. Pentru noi, acesta este unul dintre cele mai importante rezultate ale proiectului SmartLab: nu doar că am construit laboratoare, ci am demonstrat că un alt mod de a face educație este posibil”, spune Andreea Paul.
* Tehnologia intră în matematică, informatică, limbi străine și pregătire profesională
SmartLab-urile reunesc tehnologii precum roboți educaționali, imprimante și scanere 3D, creioane 3D, ochelari de realitate virtuală, table interactive, calculatoare, software educațional și sisteme de videostreaming, care pot fi utilizate pentru discipline foarte diferite, de la matematică și informatică până la limbi străine, arte și pregătire tehnologică.
INACO oferă mai multe exemple privind utilizarea laboratoarelor. La Liceul Teoretic „Henri Coandă” din Craiova, două SmartLab-uri sunt folosite pentru domeniile matematică-informatică și lingvistic, iar la Liceul Tehnologic „Petru Rareș” din Botoșani tehnologiile digitale sunt integrate inclusiv în pregătirea profesională, prin utilizarea unui simulator auto pentru elevii de la calificările Mecanic auto și Mecanic agricol.
La Colegiul Național „Vasile Alecsandri” din Bacău, proiectul a generat, potrivit INACO, și un efect de multiplicare în pregătirea cadrelor didactice: profesorul Marin Iulian Benchea, beneficiar inițial al proiectului, s-a implicat ulterior în formarea a peste 500 de profesori din zece licee ale județului.
-
Următoarea miză: nu câte laboratoare există, ci cât sunt folosite
După investiția în infrastructură, provocarea se mută acum către utilizarea efectivă a celor aproape 1.300 de laboratoare. INACO consideră că următoarea etapă trebuie să vizeze integrarea constantă a SmartLab-urilor în procesul didactic, pregătirea profesorilor, schimbul de bune practici și colaborarea dintre școli.
Miza devine astfel transformarea unei investiții importante în tehnologie într-un câștig măsurabil de competențe pentru elevi, într-un moment în care digitalizarea, inteligența artificială, automatizarea și noile tehnologii schimbă rapid cerințele pieței muncii.
„Asta este ceea ce mă emoționează cel mai mult după aproape 10 ani. Nu echipamentele. Ci faptul că o idee născută într-o școală din București, îmbunătățită în alte școli, a ajuns în școli din România întreagă. Și că profesorii și copiii au început să le dea propria lor viață. Misiunea însă nu s-a încheiat. De la 1 la 1.300 nu este finalul poveștii. Este începutul unei noi etape”, afirmă Andreea Paul.
Traseul SmartLab, de la primul laborator din 2019 până la extinderea prin PNRR, arată cum un proiect-pilot dezvoltat de societatea civilă poate fi testat local și ulterior multiplicat prin finanțare publică. Testul decisiv începe însă după instalarea echipamentelor: măsura în care investiția de aproximativ 100 de milioane de euro va produce competențe digitale, profesori mai bine pregătiți și elevi capabili să se adapteze unei economii în care tehnologia ocupă un rol tot mai important.
| Știri BVB