de Dan Pălăngean
Dobânda medie pe termen lung pentru România a crescut semnificativ în septembrie 2026, până la 6,71%, a treia majorare de la mijlocul anului, când scăzuse la 5,98%, potrivit datelor publicate de Banca Centrală Europeană. Într-un context complicat de disputele politice, țara noastră a rămas pe prima poziție la costurile de împrumut între statele membre, peste Polonia și Ungaria.
La nivel regional, costul împrumuturilor 10Y s-a majorat vizibil și în Polonia de la 5,81% la 6,23%, țară trecută încă din mai pe locul 2 în topul de profil. Ungaria a înregistrat o modificare de la 5,46% la 5,69% iar Cehia a consemnat și ea o creștere, de la 4,91% la 5,24%. După ce a trecut la moneda unică, Bulgaria a apărut în comunicatul BCE cu 4,09%, nivel păstrat din luna mai.
Dobânzile cele mai mici au fost consemnate de Suedia (3,19%, după 3,02% anterior) Danemarca (3,29%, tot peste nivelul din august, când s-a situat la 3,01%) și Germania (3,47%, de la 3,19% anterior). Primele două dintre cele mai bune trei performanțe sunt consemnate sistematic în afara Zonei Euro, ceea ce ar trebui să dea de gândit.
După podium, s-au situat Țările de Jos (3,56%, după 3,29%), Irlanda (3,59%, de la 3,35% anterior) și Austria (3,69%). Ele au fost urmate în topul celor mai mici dobânzi de Luxemburg (3,70%, creștere importantă după 3,40%), Finlanda (3,80%), Portugalia (3,85%) și Slovenia (3,86%). Lituania este un caz special, valoarea de 2,88% fiind stabilită administrativ încă din octombrie 2022.
De reținut, dobânda pe termen lung a urcat condiderabil pentru Franța de la 4,00% la 4,44%, valoare cu care a rămas peste Italia (de la 3,99% la 4,36%). Ambele peste Grecia (4,22%, după 3,87% anterior), ieșită în 2024 din zona celor mai mari dobânzi și aflată la doar 3,39% în februarie 2026.
Costul de împrumut al României în septembrie 2026 a fost cu doar 8% peste cel al Poloniei (economia cea mai apropiată ca nivel de dezvoltare și structură de cea românească), ecart în scădere de la 11% luna anterioară. Diferența s-a păstrat la 18% comparativ cu Ungaria și s-a diminuat de la 31% la 28% în raport cu Cehia.
Una peste alta, valoarea consemnată pentru costul de împrumut pe termen lung s-a încadrat în tendința generală la nivelul UE iar România a fost afectată, în plus, de instabilitatea politică, de unde și avansul important al costurilor de finanțare pe parcursul ultimelor luni. Totuși, distanțele de recuperat față de alte țări central-europene nu au crescut, ba chiar dimpotrivă.
Într-un context internațional nefavorabil și pe fondul tergiversărilor în formarea Guvernului, datele din 19 septembrie 2026 plasau nivelul dobânzilor la care se poate împrumuta România pe zece ani la 7,11%, în diminuare după atingerea unui vârf de 7,75%. Nivelul este cu 0,22 puncte procentuale mai mic decât valoarea din urmă cu o lună și cu 0,05 pp sub cel din urmă cu 12 luni.
| Știri BVB