-
“Un singur megawatt într-un data center dedicat AI însemnă investiții de 20-25 de milioane de euro. Sunt proiecte de o magnitudine pe care de multe ori nu o conștientizăm în România”
România are potențialul de a deveni un jucător important în dezvoltarea infrastructurii pentru inteligență artificială și centre de date, însă acest obiectiv nu poate fi atins fără investiții în infrastructura de energie, cat și în educație și competențe digitale, a declarat Dragoș C.-L. PREDA, Chief Business Development – Enginuity FZE (parte a GDE Group), fost Ministru Secretar de stat pentru Telecomunicații, devenit parte a Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, fost Director general al Radiocom, în cadrul Forumului România Digitală organizat de Financial Intelligence.
Acesta a subliniat că una dintre problemele fundamentale ale ecosistemului digital românesc este decalajul dintre evoluția tehnologică și pregătirea resursei umane.
„Vorbim de educație. Un programator bun nu se uită doar la ce limbaj folosește, ci la întregul ecosistem și la bibliotecile disponibile. Dacă analizăm mare parte din aplicațiile dezvoltate în România, observăm că ele reflectă exact ceea ce se predă în școli și universități, în special Angular pe zona de frontend și .NET pe backend. Acest lucru arată cât de puternică este legătura dintre sistemul educațional și ceea ce produce industria IT”, a afirmat PREDA.
El a atras atenția și asupra fenomenului de „shadow AI”, respectiv utilizarea necontrolată a instrumentelor de inteligență artificială de către angajați, fără reguli clare privind protecția datelor și securitatea informațiilor – vina nu este a utilizatorilor, ce este necesar iarăși tine de procesul de informare și educare propriu fiecărei companii, entități (publice sau private).
„Încercăm să îi tragem la răspundere pe angajați pentru utilizarea AI, dar nu îi educăm suficient cu privire la datele pe care le folosesc. Vorbim despre GDPR, despre securitate cibernetică, dar nu explicăm suficient ce se întâmplă atunci când documente ale companiei sunt încărcate în ChatGPT, Claude sau alte platforme. Mai ales în variantele gratuite, există riscul ca informațiile respective să devină accesibile în afara organizației. Totul pleacă de la educație și de la cultura utilizării responsabile a tehnologiei”, a declarat acesta.
-
România trebuie să treacă de la consum de tehnologie la dezvoltare și cercetare
Dragoş C.-L. PREDA a făcut referire și la industria dronelor, susținând că România dispune de puține companii care dezvoltă efectiv produse proprii și realizează activități consistente de cercetare și dezvoltare.
„Sunt implicat în prezent în proiecte internaționale din domeniul apărării (DAC) și încerc să identific companii românești care să poată fi integrate în astfel de programe. Din păcate, în România doar asamblăm și nu prea dezvoltăm. Există foarte puține companii care pot spune cu adevărat că dezvoltă drone sau sisteme antidronă prin cercetare și dezvoltare proprie. Aici rolul autorităților este esențial, pentru că trebuie să susținem dezvoltarea tehnologiilor locale și a capacităților industriale proprii”, a spus el.
Potrivit acestuia, aceeași situație se regăsește și în cazul infrastructurilor digitale strategice.
„Trebuie să începem să privim centrele de date nu doar ca infrastructură suverană aflată în proprietatea statului, ci și ca infrastructură strategică ce poate fi dezvoltată în parteneriat cu sectorul privat. Atât timp cât nu înțelegem avantajul strategic al unor astfel de investiții, vom continua să pierdem oportunități importante”, a afirmat PREDA.
-
„Toată lumea vorbește despre AI, dar puțini înțeleg despre ce vorbim”
Dragoş C.-L. PREDA consideră că dezbaterea publică despre inteligența artificială este adesea dominată de concepte utilizate greșit sau insuficient înțelese.
„Toată lumea vorbește foarte simplu despre AI și de multe ori nici nu știm la ce ne referim. Se vorbește despre ASI – Artificial Super Intelligence – deși nu există încă și ține mai degrabă de science-fiction – pentru prezentul nostru. În realitate, discutăm despre ANI – Artificial Narrow Intelligence. În același timp, foarte mulți utilizatori practică ceea ce se numește vibe coding, adică folosesc aplicații pentru a genera alte aplicații sau resurse software, fără să înțeleagă în profunzime tehnologia din spate. Mult prea puțini utilizează AI-ul pentru assisted engineering, acolo unde valoarea adăugată este cu adevărat semnificativă”, a explicat el.
-
Concedierile din industria IT vor schimba profilul forței de muncă
Dragoș C.-L. PREDA a avertizat că transformările generate de inteligența artificială vor afecta și piața muncii, inclusiv în marile companii tehnologice.
„Vedem deja ce se întâmplă în zona de outsourcing și în marile companii. Oracle, de exemplu, disponibilizează mii de angajați la nivel global. Întrebarea este ce se întâmplă cu acești oameni. Va exista în continuare nevoie de creier uman, dar va fi nevoie de un alt tip de expertiză, de competențe diferite și de un nivel superior de pregătire”, a afirmat acesta.
-
România are avantajul resurselor energetice pentru dezvoltarea de centre de date
Dragoş C.-L. PREDA consideră că România are premisele necesare pentru a atrage investiții majore în infrastructură digitală, inclusiv în centre de date dedicate inteligenței artificiale.
„România poate construi data center-e și este o destinație atractivă pentru astfel de investiții. Problema nu este neapărat finanțarea, ci accesul la energie și la un preț predictibil pe termen lung. Acesta este criteriul principal pe care îl urmăresc marii investitori. Finlanda, de exemplu, are printre cele mai mici costuri la energie din Europa și a investit masiv atât în energie nucleară, cât și în surse regenerabile”, a explicat el.
Potrivit acestuia, una dintre avantajele competitive al României este diversitatea resurselor energetice disponibile.
„Din perspectiva resurselor energetice, România este una dintre cele mai bine poziționate țări din Europa. Avem un mix energetic divers și putem construi soluții adaptate fiecărui proiect. Problema este că deseori reducem discuția exclusiv la energia regenerabilă, când în realitate nu orice tip de energie este potrivit pentru orice investiție și nu toate nevoile pot fi acoperite prin aceeași soluție”, a spus PREDA.
-
Centrele de date sunt infrastructuri strategice, nu doar proiecte economice
Dragoș C.-L. PREDA a oferit și exemple privind amploarea investițiilor aflate în derulare la nivel european.
„În prezent, noi dezvoltăm (GDE Group) proiecte în Spania, Portugalia, Austria și Finlanda pentru mari operatori globali – Hyperscalers ca Google , Meta , Amazon etc. Vorbim despre centre de date de sute și chiar peste o mie de megawați. Un singur megawatt într-un data center dedicat AI poate însemna investiții de 20-25 de milioane de euro. Sunt proiecte de o magnitudine pe care de multe ori nu o conștientizăm în România”, a declarat el.
În opinia sa, astfel de investiții trebuie privite inclusiv din perspectiva securității naționale și a poziționării geopolitice.
„Aceste centre de date sunt infrastructuri strategice dincolo de dimensiunea economică. De aceea este important să înțelegem rolul lor în economia digitală și în securitatea unui stat. România are potențialul de a deveni un actor relevant în regiune, însă pentru acest lucru este nevoie de colaborare între sectorul privat și stat, de reglementări predictibile și de o strategie coerentă în domeniul energiei și infrastructurii digitale”, a subliniat PREDA.
-
„Cel mai mare activ pe care îl mai avem sunt competențele oamenilor”
În final, acesta a avertizat că Europa pierde teren în competiția globală și că România trebuie să își valorifice principalul avantaj competitiv – capitalul uman.
„Europa nu mai are resursele financiare pentru a concura la nivelul la care o fac alte regiuni ale lumii – deși mulți încă poziționează vechiul continent ca principala resursă economică a lumii. Ceea ce mai putem recupera și ceea ce avem în continuare valoros sunt competențele oamenilor. Trebuie să investim în educație, în abilități, să păstrăm creierele în țară și să creăm condițiile economice necesare pentru dezvoltarea mediului privat. Altfel, decalajul față de restul lumii va continua să crească”, a concluzionat Dragoș C-L. PREDA.
| Știri BVB