Nivelul râului Dunărea a ajuns la valori critic de scăzute pe tronsonul din Bulgaria, indicatorul de nivel al apei de la Oryahovo indicând minus 101 centimetri pe 11 august, conform datelor furnizate de Agenția Executivă pentru Explorarea și Întreținerea râului Dunărea. La Silistra s-au înregistrat minus 98 cm, în timp ce nivelurile erau de minus 11 cm la Nikopol, minus 55 cm la Svishtov și minus 70 cm la Novo Selo, potrivit Novinite.
Măsurătorile recente efectuate de stațiile hidrometrice automate au indicat condiții la fel de grave. În ultimele șase ore, nivelurile au ajuns la minus 229 cm la Kozlodui, minus 217 cm la Baikal, minus 110 cm la Ruse și minus 314 cm la Ryahovo. Novo Selo se afla la minus 69 cm, Oryahovo la minus 100 cm, Nikopol la minus 14 cm, Svishtov la minus 53 cm și Silistra la minus 98 cm.
La Ruse, nivelul râului a scăzut la 114 cm sub nivelul zero convențional, după ce a mai scăzut cu 3 cm în ultimele 24 de ore. Majoritatea stațiilor de măsurare de-a lungul tronsonului bulgar au înregistrat scăderi cuprinse între 1 și 3 cm, în timp ce nivelul de la Oryahovo a rămas neschimbat. Toate restricțiile privind navele de pe râu rămân în vigoare.
Condițiile hidrologice dificile afectează deja navigația. O navă a eșuat în zona Lom în ultimele 24 de ore, deși autoritățile au precizat că aceasta nu bloca traficul. Situația generală rămâne complicată. Temperaturile apei Dunării la cele cinci stații hidrometeorologice principale variază între 26,4 și 27,3 grade Celsius.
Nivelul extrem de scăzut al râului suscită, de asemenea, îngrijorări cu privire la funcționarea centralei nucleare de la Kozlodui, care depinde de Dunăre pentru răcire. Expertul în energie nucleară și fostul președinte al consiliului de administrație al centralei nucleare de la Kozlodui, Georgi Kaschiev, a avertizat că o scădere suplimentară de 30 de centimetri ar putea, în cele din urmă, să oblige centrala să se oprească.
Kaschiev a declarat că râul a atins în acest an cel mai scăzut nivel înregistrat vreodată la stația de pompare de pe mal care alimentează cu apă sistemul de răcire al centralei. Nivelul apei în acel punct se află în prezent la aproximativ 20,62 metri deasupra nivelului mării, rămânând doar aproximativ 10-12 centimetri până la atingerea primului prag critic.
„Dacă scade cu încă 20 cm, atunci centrala ar trebui oprită”, a spus Kaschiev, explicând că programul de funcționare al centralei prevede o reducere a puterii odată ce se atinge prima limită.
Principala preocupare o reprezintă funcționarea pompelor care aduc apa din Dunăre către centrală. O scădere suplimentară ar putea determina intrarea acestora într-un regim de cavitație, în care se formează bule de aer și apă care pot produce vibrații severe și pot deteriora echipamentul. Pompele ar trebui oprite înainte de a se ajunge la acel punct, ceea ce ar lăsa o cantitate insuficientă de apă disponibilă pentru răcirea condensatoarelor turbinelor și ar impune oprirea centralei nucleare.
Kaschiev a afirmat că oprirea ar trebui efectuată preventiv cu aproximativ o zi și jumătate înainte ca pompele de la stația de pe mal să nu mai poată funcționa în condiții de siguranță.
Proiectarea sistemului de răcire al centralei de la Kozlodui o diferențiază de centralele nucleare din România și Ungaria. Centralele românească de la Cernavodă și cea maghiară de la Paks sunt situate direct pe malurile Dunării și preiau apa de răcire direct din râu. Kozlodui, în schimb, a fost construită la aproximativ șapte kilometri de râu, necesitând o stație de pompare mare pe mal și un canal de șapte kilometri pentru a transporta apa către centrală.
Stația de pompare, construită la începutul anilor 1970 și extinsă ulterior pentru a deservi unitățile 3–6, dispune de 34 de pompe, dintre care mai puțin de 20 sunt necesare pentru operațiunile de răcire. Apa este transportată către centrală prin canal înainte de a ajunge la o stație centrală de pompare, care o distribuie către sistemele necesare.
Apa este utilizată în principal pentru răcirea condensatoarelor turbinelor și pentru condensarea aburului. După ce este încălzită cu aproximativ 11–12 grade Celsius, aceasta este deversată înapoi în Dunăre printr-un al doilea canal.
Kaschiev a subliniat că factorul cheie pentru pompe nu este pur și simplu cantitatea de apă de sub colectoarele de admisie ale acestora, ci înălțimea coloanei de apă de deasupra lor. Această coloană asigură presiunea necesară pentru funcționarea normală a pompelor.
Nivelul recomandat a fost deja depășit cu aproximativ 10 centimetri, a spus el, deși acest lucru nu împiedică încă funcționarea pompelor. Pericolul ar crește odată cu o nouă scădere a nivelului, deoarece ar putea apărea cavitația atunci când bulele de aer pătrund în sistem și provoacă vibrații puternice.
Problema nu este specifică doar Bulgariei. Nivelurile scăzute ale râurilor și temperaturile ridicate au forțat deja centralele nucleare din România, Ungaria, Franța, Slovenia și Elveția să oprească reactoarele sau să-și reducă producția.
| Știri BVB