Cele mai recente date publicate azi de Institutul Național de Statisticã indicã o ameliorare a evoluției economiei României în trimestrul al doilea din 2026, într-un context caracterizat de consolidare fiscalã și de continuarea procesului de corectare a dezechilibrelor macroeconomice acumulate în anii anteriori.
În trimestrul al doilea din 2026, contracția anualã a PIB real s-a redus semnificativ, pânã la -0,4%, în timp ce, fațã de trimestrul precedent, economia a rãmas practic stabilã. Evoluția indicatorilor lunari aratã, de asemenea, semnale de îmbunãtãțire a activitãții economice în mai multe sectoare. Construcțiile au continuat sã înregistreze o evoluție favorabilã, susținutã inclusiv de derularea proiectelor de infrastructurã.
Dincolo de evoluția pe termen scurt a PIB, structura activitãții economice oferã semnale importante privind reechilibrarea modelului de creștere economicã. Dupã o perioadã în care expansiunea economicã s-a bazat într-o mãsurã semnificativã pe consum și a fost însoțitã de deficit fiscal și extern ridicate, investițiile continuã sã joace un rol important în susținerea activitãții economice.
În paralel, contribuția exporturilor nete la creșterea economicã a devenit pozitivã începând cu trimestrul IV 2025, pe fondul unei dinamici mai moderate a importurilor, concomitent cu creșterea exporturilor. Aceastã schimbare reprezintã un semnal pozitiv pentru procesul de reechilibrare a economiei, prin reducerea presiunii cererii interne asupra importurilor și, implicit, asupra dezechilibrului extern.
“Datele din prima parte a anului 2026 oferã primele semnale ale acestui proces de reechilibrare: contracția economicã s-a temperat, investițiile finanțate din fonduri europene au accelerat, contribuția exporturilor nete s-a îmbunãtãțit, deficitul extern se reduce, iar inflația a reintrat pe o traiectorie descendentã.
Ministerul Finanțelor va continua sã susținã un cadru fiscal care sã permitã corectarea dezechilibrelor, protejând în același timp investițiile și proiectele care contribuie la creșterea potențialului economic al României.”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Investițiile, principalul motor al activitãții economice în perioada de ajustare
În actuala perioadã de ajustare, investițiile rãmân unul dintre principalii factori de susținere a activitãții economice și elementul care poate asigura trecerea de la stabilizare la reluarea creșterii.
Ciclul investițional este vizibil atât în dinamica puternicã a construcțiilor, cât și în accelerarea investițiilor finanțate din fonduri europene. În prima jumãtate a anului 2026, investițiile finanțate din fonduri europene au crescut de la 27,2 miliarde lei la 42,5 miliarde lei, ceea ce reprezintã o creștere de 56%.
Efectele acestui efort investițional depãșesc însã contribuția imediatã la activitatea economicã. Investițiile în infrastructura de transport și energie contribuie, pe termen mediu și lung, la creșterea potențialului productiv al economiei, prin reducerea costurilor logistice, îmbunãtãțirea conectivitãții și creșterea securitãții și disponibilitãții energetice.
O infrastructurã mai performantã creeazã condiții mai bune pentru extinderea capacitãții interne de producție, atragerea investițiilor private și integrarea mai puternicã a companiilor românești în lanțurile europene de producție și distribuție.
Prin urmare, investițiile realizate în aceastã perioadã nu susțin doar activitatea economicã pe termen scurt, ci contribuie la creșterea capacitãții economiei de a genera valoare adãugatã și creștere sustenabilã în anii urmãtori.
Dezechilibrul extern continuã sã se ajusteze
În același timp, procesul de ajustare a dezechilibrului extern continuã. În primele cinci luni ale anului 2026, deficitul de cont curent s-a redus cu 5,4% fațã de perioada corespunzãtoare din 2025. În aceeași perioadã, deficitul comercial cu bunuri s-a diminuat cu 3,9%, în condițiile în care exporturile au crescut cu 2,3%, iar importurile au înregistrat doar un avans marginal.
Evoluția reflectã o îmbunãtãțire gradualã a raportului dintre exporturi și importuri și contribuie la reducerea presiunilor asupra contului curent.
Ministerul Finanțelor analizeazã însã aceastã ajustare și în contextul ciclului investițional puternic. O parte a investițiilor presupune importuri de echipamente, tehnologie și alte bunuri de capital, ceea ce poate tempera pe termen scurt viteza de corectare a deficitului extern. Pe termen mediu însã, extinderea și modernizarea capacitãții productive pot contribui la creșterea competitivitãții, substituirea unor importuri și consolidarea capacitãții de export a economiei.
Inflația începe sã coboare, iar presiunile asupra economiei se tempereazã
Evoluția recentã a inflației indicã, de asemenea, reluarea procesului dezinflaționist.
Evoluția recentã a prețurilor indicã reluarea procesului dezinflaționist. Rata anualã a inflației s-a redus de la 10,42% în luna iunie la 8,2% în iulie, revenind sub pragul de 10%. Evoluția reprezintã un semnal favorabil, însã nivelul inflației rãmâne ridicat și impune în continuare o conduitã prudentã a politicilor macroeconomice. Procesul dezinflaționist este așteptat sã se accentueze începând cu luna august, pe mãsurã ce efectele de bazã asociate mãsurilor fiscale adoptate anul trecut se estompeazã.
La temperarea presiunilor inflaționiste contribuie și moderarea consumului și a dinamicii salariale. În același timp, persistența tensiunilor geopolitice și volatilitatea prețurilor internaționale ale energiei rãmân factori de risc pentru aceastã traiectorie și impun prudențã în evaluarea perspectivelor.
Reducerea treptatã a inflației este importantã nu doar pentru stabilitatea macroeconomicã, ci și pentru perspectivele de creștere economicã. Pe mãsurã ce inflația se reduce, refacerea treptatã a veniturilor reale va crea condițiile pentru o revenire gradualã a consumului.
O economie care își schimbã treptat modelul de creștere
Imaginea care se contureazã este, astfel, cea a unei reechilibrãri graduale a economiei românești.
Consolidarea fiscalã și moderarea consumului contribuie la corectarea dezechilibrelor acumulate în anii anteriori, în timp ce investițiile – în special cele susținute din fonduri europene – permit continuarea dezvoltãrii infrastructurii și extinderea capacitãții productive a economiei.
Miza acestei perioade de ajustare este trecerea cãtre un model de creștere mai sustenabil, bazat într-o mãsurã mai mare pe investiții, productivitate și competitivitate externã și într-o mãsurã mai redusã pe expansiunea consumului alimentatã prin acumularea de dezechilibre fiscale și externe.
Obiectivul consolidãrii fiscale nu este doar reducerea deficitului, ci crearea condițiilor pentru o creștere economicã mai sãnãtoasã și mai rezilientã. Investițiile productive, infrastructura, absorbția fondurilor europene, creșterea competitivitãții și consolidarea capacitãții de export sunt elementele care pot susține aceastã tranziție.
Datele din prima parte a anului 2026 oferã primele semnale ale acestui proces de reechilibrare: contracția economicã s-a temperat, investițiile finanțate din fonduri europene au accelerat, contribuția exporturilor nete s-a îmbunãtãțit, deficitul extern se reduce, iar inflația a reintrat pe o traiectorie descendentã.
Ministerul Finanțelor va continua sã susținã un cadru fiscal care sã permitã corectarea dezechilibrelor, protejând în același timp investițiile și proiectele care contribuie la creșterea potențialului economic al României.
”Creșterea economicã sustenabilã nu poate fi construitã pe stimularea consumului prin deficite publice tot mai mari, ci pe investiții, productivitate, competitivitate și un cadru fiscal stabil, capabil sã susținã dezvoltarea fãrã acumularea unor noi dezechilibre”, subliniazã ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
| Știri BVB