Președintele ecuadorian Daniel Noboa a depus jurământul sâmbătă pentru al doilea mandat, promițând să “salveze” de “mafiile” din țara sa care se luptă cu bandele de traficanți de droguri, notează AFP, potrivit Agerpres.

“Aceasta este o confruntare directă cu structurile criminale organizate”, a declarat Noboa, 37 de ani, după instalarea în funcție, în fața Adunării Naționale la Quito.

Nu va exista “niciun armistițiu împotriva criminalității”, a promis președintele ecuadorian, reales în aprilie pentru un mandat de patru ani împotriva candidatei de stânga Luisa González, adept al unei linii dure în materie de securitate, marcată prin trimiterea de soldați în străzi și în închisori.

Moștenitor al unui magnat al bananelor, Daniel Noboa întruchipează elita politică a Ecuadorului provenită din lumea afacerilor.

Opoziția, condusă de fostul președinte în exil Rafael Correa, continuă să denunțe ‘fraude’. Aceasta a fost absentă de la ceremonia de învestire. Observatorii internaționali au validat, însă, scrutinul.

La ceremonie au fost prezenți printre alții omologii săi columbian și peruan, Gustavo Petro și Dina Boluarte, precum și secretarul american al Sănătății, Robert F. Kennedy Jr., care l-a reprezentat pe președintele Donald Trump.

Noboa, care a căutat să încheie alianțe cu Statele Unite pentru a combate crima organizată, a anunțat că va permite forțelor străine să pătrundă în țară. Recent, el a făcut cunoscut că Israelul dorește să ‘ajute’ Quito în domeniul serviciilor de informații.

Daniel Noboa și-a construit succesul pe războiul său împotriva criminalității într-o țară cu o economie șubredă.

La putere din noiembrie 2023, el se mândrește cu faptul că a redus rata omuciderilor de la 47 la 100.000 de locuitori în 2023, un maxim anual în țară, la 38 în 2024.

Considerat cândva o oază de pace într-o regiune tulbure, Ecuadorul a cunoscut în 2025 cel mai sângeros început de an din istoria recentă, cu o persoană ucisă la fiecare oră.

Organizațiile pentru drepturile omului au denunțat abuzurile politicii lui Noboa, cum ar fi cazul acum emblematic al celor patru adolescenți din Guayaquil, ale căror corpuri carbonizate au fost găsite după un control al armatei.