Update articol:

Editura Club România lansează cel de-al zecelea volum al Seriei Caiete Documentare, intitulat “România și Republica Moldova. Parteneriatul pentru UE”

Editura Club România lansează cel de-al zecelea volum al Seriei Caiete Documentare, intitulat “România și Republica Moldova. Parteneriatul pentru UE”
 - poza 1
  • 90 de autori de pe ambele maluri ale Prutului, 754 de pagini, șase capitole: o radiografie documentară a parcursului european al Republicii Moldova și a rolului României, publicată în momentul în care Chișinăul a intrat în faza negocierilor efective de aderare

Editura Club România lansează joi, 22 octombrie 2026, de la ora 18:00, la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București (Salonul „Carol I”), cel de-al zecelea volum al Seriei Caiete Documentare, intitulat „România și Republica Moldova. Parteneriatul pentru UE”, coordonat de Andrei Stoian și Victor Vevera. Lucrarea reunește contribuțiile a 90 de experți, decidenți politici, negociatori, reglementatori, conducători ai marilor companii de energie și infrastructură, reprezentanți ai mediului academic, cultural și de afaceri, ai societății civile și ai instituțiilor europene, într-o analiză amplă a parcursului european al Republicii Moldova și a rolului României în acest proces.

Volumul apare într-un moment în care istoria s-a mișcat mai repede decât tiparul. La 15 iunie 2026, la Luxemburg, Republica Moldova a deschis, în tandem cu Ucraina, primul grup de capitole de negociere, Clusterul 1, „Valori fundamentale”; o lună mai târziu, la Bruxelles, a fost deschis Clusterul 6, „Relații externe”. Chișinăul și-a asumat public încheierea negocierilor și pregătirea semnării Tratatului de Aderare până la finalul anului 2028, cu orizontul aderării în 2030. „Două conferințe interguvernamentale în treizeci de zile reprezintă un ritm pe care puține state candidate l-au cunoscut vreodată”, scrie Andrei Stoian în Cuvântul înainte al volumului.

Teza cărții este formulată de coordonator într-o singură frază: „Integrarea europeană a Republicii Moldova este cea mai eficientă arhitectură de securitate disponibilă acestei părți de Europă, iar interconectarea, energetică, economică, digitală și umană, este mecanismul ei concret.” Volumul documentează trecerea României „de la statutul de avocat al cauzei la cel de operator al integrării”: gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău, linia electrică Vulcănești-Chișinău, cu cei 157 de kilometri finalizați în iunie 2026, preluarea operatorului portului Giurgiulești de către administrația portului Constanța, în aprilie 2026, un comerț bilateral de aproximativ 4 miliarde de euro în 2025 și cei 11.088 de tineri din Republica Moldova care au studiat cu burse în universitățile românești în anul 2024-2025. Pornind de la mărturisirea lui Grigore Vieru, care „viața întreagă” a visat să treacă Prutul, Andrei Stoian rezumă: „Visul a devenit infrastructură.”

Cartea este construită pe șase capitole. Primul pune la dispoziția cititorului corpusul primar al procesului de aderare: cadrul de negociere, Planul de creștere economică de aproape 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025-2027, raportul de țară și evaluarea Comisiei Europene din pachetul de extindere 2025. Al doilea cartografiază triunghiul București-Chișinău-Bruxelles, inclusiv perspectivele Berlinului, Parisului și Washingtonului. Al treilea, cel mai amplu, urmărește drumul de la interconectarea sistemelor la interdependența strategică, pe trei paliere: convergența administrativă și instituțională, interconectarea fizică și digitală, convergența piețelor, a investițiilor și a capitalului. Al patrulea analizează spațiul informațional, cultura și reziliența democratică, inclusiv testul alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025. Al cincilea abordează geopolitica reintegrării și dosarul transnistrean, iar al șaselea analizează opinia publică din Republica Moldova pe baza sondajului „Annual Survey 2026 – Republic of Moldova”.

Printre autori se numără Anca Dragu, Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei; Cătălin Predoiu, viceprim-ministru și ministru al Afacerilor Interne; Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European; Sebastian Burduja, fost ministru al Energiei; Clara Volintiru, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe; Mihai Mîțu, Ambasadorul Republicii Moldova în România; Dumitru Alaiba, fost viceprim-ministru al Republicii Moldova; Vasile Pușcaș, fost negociator-șef al României cu Uniunea Europeană; academicienii Ioan-Aurel Pop și Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei; conducătorii Transgaz, Romgaz, Hidroelectrica și Moldelectrica, Ion Sterian, Răzvan Popescu, Bogdan Badea și Corina Popescu, alături de analiști, diplomați, antreprenori și jurnaliști de pe ambele maluri ale Prutului. Volumul include și mesajul Alteței Sale Regale Principele Radu al României.

Victor Vevera, coordonator al volumului și director general al ICI București, semnează capitolul dedicat spațiului digital comun, una dintre dimensiunile interconectării analizate în carte. „Pe de o parte, cooperarea digitală funcționează în mod clar ca exercițiu pregătitor pentru aderare: roaming-ul, serviciile de încredere și structura clusterelor de aderare indică toate în aceeași direcție. Pe de altă parte, ea funcționează ca apărare împotriva amenințărilor hibride, cel mai vizibil prin trecerea de la un protocol bilateral de securitate cibernetică la o alianță trilaterală operațională”, scrie Victor Vevera. Concluzia sa rezumă spiritul întregului volum: integrarea structurală „va depinde mai puțin de noi declarații și mai mult de continuarea angajamentelor deja asumate pe hârtie”.

„Am urmat un principiu simplu: fiecare temă, un autor care o cunoaște din interior. Rezultatul seamănă mai degrabă cu o hartă decât cu un monolit; contribuțiile nu coincid întotdeauna în evaluări și tocmai de aceea, împreună, sunt credibile”, explică Andrei Stoian. Volumul tratează cu franchețe și riscurile parcursului: regula unanimității celor 27, oboseala extinderii, ciclurile electorale și presiunea hibridă asupra Republicii Moldova. „Ferestrele istoriei nu stau deschise singure. Ele se țin deschise cu instituții, cu bugete, cu oameni pregătiți și cu opinii publice care înțeleg ce se joacă. Aceasta este rațiunea de a fi a cărții: să înlocuiască entuziasmul intermitent cu metoda.”

„Vieru a visat să treacă Prutul. Generației noastre îi revine partea mai puțin lirică și mai durabilă a visului: să prefacă această trecere într-un drum european pe care nimeni să nu-l mai poată închide vreodată.” (Andrei Stoian, Cuvânt înainte)