Elon Musk susține că viitoarele generații de sateliți Starlink ar putea oferi o alternativă la infrastructura globală de cabluri submarine de telecomunicații, într-un context în care riscurile de sabotaj asupra acestor rețele au crescut, în special în Marea Baltică și în Orientul Mijlociu.
În cadrul unei discuții cu investitorul Ron Baron, de la Baron Capital, Musk a prezentat planurile de dezvoltare a capacității rețelei Starlink, inclusiv utilizarea unor conexiuni laser de mare viteză între sateliți.
„Starlink versiunea 4 va avea o capacitate de zece ori mai mare decât V3, care, la rândul său, este de zece ori mai performantă decât V2, în special datorită conexiunilor laser pe distanțe lungi. Următoarea generație de conexiuni laser va avea o capacitate de 10 terabiți pe secundă, de 100 de ori mai mare. Și vom instala zece astfel de conexiuni”, a declarat Musk.
Ulterior, într-o postare pe platforma X, miliardarul a avansat o perspectivă și mai ambițioasă. „100 de lasere pe satelit, fiecare funcționând la peste 10 Tb/s, cu peste 100.000 de sateliți, ar trebui să poată depăși cablurile submarine”, a afirmat Musk.
Acesta a argumentat că transmiterea datelor prin spațiu ar putea avea avantaje în privința vitezei și a traseelor de comunicații. „Viteza luminii în spațiu este cu aproximativ 40% mai mare decât în cablu, iar traseul este direct, în loc să urmeze conturul maselor continentale”, a explicat el.
Declarațiile vin pe fondul preocupărilor tot mai mari privind vulnerabilitatea infrastructurii submarine de telecomunicații.
Potrivit unei relatări Financial Times, bazate pe informații furnizate de compania de intelligence maritim Windward, mai multe nave cu presupuse legături cu Iranul au redus viteza sau au staționat în apropierea rutelor cablurilor submarine din Golful Oman, într-un context de intensificare a amenințărilor la adresa acestei infrastructuri.
Riscurile nu sunt limitate la Orientul Mijlociu. Incidentele care au afectat cablurile submarine din Marea Baltică au evidențiat vulnerabilitatea conexiunilor internaționale de date în fața unor posibile acțiuni de sabotaj.
În acest context, dezvoltarea unei infrastructuri de comunicații prin satelit, cu legături laser între aparatele aflate pe orbită joasă, ar putea permite redirecționarea unei părți din traficul de date atunci când conexiunile submarine sunt întrerupte.
Totuși, capacitățile prezentate de Musk reprezintă obiective tehnologice pentru viitoarele generații Starlink, nu performanțe demonstrate în prezent la scara unei rețele globale de peste 100.000 de sateliți.
De asemenea, o eventuală alternativă orbitală nu ar elimina toate vulnerabilitățile comunicațiilor internaționale, întrucât rețelele prin satelit depind de infrastructura terestră, de stațiile de comunicații și de securitatea sistemelor spațiale.