Emisarul special al Statelor Unite, Steve Witkoff, urmează să se întâlnească miercuri cu președintele rus Vladimir Putin, după discuțiile purtate în Norvegia cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, pe care un oficial american le-a descris drept constructive. Între timp, președintele Donald Trump a cerut Ucrainei să accepte un acord pentru încheierea războiului, afirmând că Moscova dorește o înțelegere. Demersurile diplomatice au loc pe fondul deteriorării relațiilor dintre Washington și Kiev și al intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene, relatează Reuters.
Steve Witkoff urmează să se deplaseze miercuri, 21 octombrie, la Sankt Petersburg pentru o întâlnire cu Vladimir Putin, în încercarea de a avansa negocierile privind încheierea războiului din Ucraina.
Un oficial american, care a vorbit sub protecția anonimatului, a declarat pentru Reuters că discuțiile desfășurate marți la Oslo, la care au participat Volodimir Zelenski, liderii Norvegiei și Finlandei, precum și reprezentanți europeni și ai NATO, au permis realizarea unor „progrese semnificative” în vederea unei abordări coordonate în relația cu Rusia.
Potrivit oficialului, Ucraina a prezentat noi idei și propuneri, iar negocierile au vizat elementele esențiale ale unui posibil acord de pace, inclusiv garanțiile de securitate pentru Ucraina, un plan economic postbelic și o arhitectură mai amplă de securitate europeană. Obiectivul vizitei lui Witkoff în Rusia este de a deschide calea către negocieri directe trilaterale, între Statele Unite, Rusia și Ucraina, precum și către discuții multilaterale.
-
Trump: „Ucraina trebuie să își dorească încheierea acestui război”
Președintele american Donald Trump a cerut marți Ucrainei să ajungă la un acord pentru încheierea conflictului, susținând că Rusia este pregătită pentru o înțelegere. „Ucraina trebuie să își dorească încheierea acestui război”, le-a declarat Trump jurnaliștilor.
Liderul de la Casa Albă a sugerat că Moscova deține avantajul pe câmpul de luptă, invocând dimensiunea și capacitatea armatei ruse de a continua ofensiva. „Rusia este o mașinărie uriașă — continuă să înainteze și asta au făcut până acum. Au ocupat o suprafață foarte mare de teritoriu”, a afirmat Trump.
Declarațiile sale vin în contextul în care administrația americană a adoptat în ultimele zile o serie de măsuri favorabile Moscovei, inclusiv ridicarea sancțiunilor asupra motorinei rusești și acordarea unor derogări de la noi restricții economice.
Aceste decizii au provocat reacții critice atât în Congresul Statelor Unite, inclusiv din partea unor parlamentari republicani, cât și în capitalele europene.
-
Zelenski: Ucraina primește din nou avertizări privind atacurile rusești
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, după reuniunea de la Oslo și o convorbire telefonică anterioară cu secretarul de stat american Marco Rubio, că Ucraina primește din nou avertizări timpurii privind atacurile rusești cu rachete.
„Acum funcționează, este foarte bine”, a spus Zelenski.
Liderul ucrainean a precizat că a discutat cu Rubio inclusiv despre livrările de interceptoare pentru sistemele de apărare antiaeriană Patriot și despre restricțiile privind utilizarea sistemului de comunicații prin satelit Starlink. Kievul reclamase anterior că Starlink nu mai funcționa atunci când terminalele erau instalate pe obiecte aflate în mișcare rapidă, precum dronele.
Zelenski a subliniat că Ucraina are nevoie de garanții de securitate puternice, comparabile cu mecanismul de apărare colectivă prevăzut de articolul 5 al Tratatului NATO. Președintele ucrainean a afirmat că partea americană a reiterat angajamentul privind acordarea unor garanții solide.
El și-a exprimat, de asemenea, speranța că problemele esențiale privind încheierea războiului vor putea fi discutate în cadrul unei reuniuni trilaterale între liderii Ucrainei, Rusiei și Statelor Unite.
Premierul norvegian Jonas Gahr Støre a descris întâlnirea de la Oslo drept una pozitivă și constructivă. La rândul său, președintele Finlandei, Alexander Stubb, a apreciat că procesul de pace pare să fi revenit pe o traiectorie favorabilă.
-
Livrările de rachete Patriot către Ucraina, sub semnul întrebării
Potrivit Reuters, Statele Unite au redus considerabil livrările directe de armament către Ucraina, permițând însă statelor europene să achiziționeze echipamente militare americane pentru Kiev prin mecanismul Prioritised Ukraine Requirements List (PURL).
O sursă familiarizată cu situația a declarat că majoritatea livrărilor realizate prin acest program continuă, însă secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, nu a aprobat cele mai recente solicitări ale Ucrainei pentru interceptoare Patriot.
Marco Rubio a recunoscut marți că un transport de interceptoare cumpărate de state europene pentru Ucraina ar putea să nu fi fost încă livrat, dar a negat existența unei schimbări deliberate a politicii americane. „Nu a existat vreo directivă politică deliberată menită să prejudicieze Ucraina”, a afirmat Rubio, în timpul unei vizite în India.
Pete Hegseth a susținut, la rândul său, că politica Washingtonului față de Ucraina nu s-a schimbat, dar a insistat asupra necesității menținerii unor stocuri suficiente de armament pentru forțele americane.
În ceea ce privește Starlink, șeful Pentagonului a negat că administrația americană ar fi retras accesul Ucrainei la serviciu, sugerând că restricțiile ar putea avea legătură cu condițiile comerciale impuse de companie.
Reuters notează însă că, potrivit unor informații publicate de The Wall Street Journal, Elon Musk ar fi ordonat limitarea funcționării serviciului după consultări cu Trump și alți oficiali ai administrației americane. Reuters relatase anterior că ordinul privind restricționarea serviciului ar fi venit de la Casa Albă.
-
Rusia intensifică atacurile asupra infrastructurii energetice ucrainene
În paralel cu negocierile diplomatice, Rusia a intensificat atacurile asupra orașelor și infrastructurii energetice din Ucraina.
Potrivit Reuters, forțele ruse au bombardat în cursul nopții mai multe orașe din vestul Ucrainei, vizând sistemele de alimentare cu energie electrică și provocând întreruperi în zone care fuseseră anterior relativ ferite de asemenea atacuri.
Instalații energetice din șapte regiuni ucrainene au fost lovite, iar regiunea Liov a fost atacată din nou în cursul zilei de marți. Drone rusești au vizat și o instalație energetică din Kiev, potrivit primarului capitalei, Vitali Kliciko. Autoritățile au anunțat întreruperi ale alimentării cu electricitate în patru districte ale orașului.
Ministerul rus al Apărării a afirmat marți că forțele sale au lovit trei nave comerciale în portul ucrainean Reni și alte două nave care se îndreptau spre Odesa. Moscova a susținut, de asemenea, că a atacat două centre logistice. Aceste afirmații ale părții ruse nu au fost verificate independent în relatarea Reuters.
Atacurile au continuat în pofida apelului lansat anterior de Donald Trump către ambele părți de a evita lovirea infrastructurii energetice.
Ucraina suspendase pentru câteva zile, săptămâna trecută, atacurile asupra rafinăriilor rusești, în urma solicitării președintelui american, dar le-a reluat după ce Rusia nu a dat semne că ar respecta aceeași cerere.
-
Trump a relaxat sancțiunile asupra motorinei rusești
Deteriorarea relațiilor dintre Washington și Kiev s-a accentuat în ultimele zece zile, după ce Donald Trump a decis ridicarea sancțiunilor asupra motorinei rusești, în baza unui acord convenit cu Vladimir Putin.
Președintele american a justificat măsura prin necesitatea reducerii prețurilor ridicate la carburanți, care au provocat nemulțumiri în rândul alegătorilor americani înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, programate pentru 3 noiembrie.
Ulterior, în weekend, Trump a acordat o derogare amplă de la sancțiunile mai dure împotriva Rusiei, care urmau să intre în vigoare în această săptămână.
Aceste decizii au alimentat îngrijorările privind orientarea politicii americane față de războiul din Ucraina, în condițiile în care Washingtonul încearcă să accelereze negocierile de pace, iar Moscova își continuă ofensiva militară.
| Știri BVB