Comisia Europeană îşi va prezenta, miercuri, propunerile privind acest “al 28-lea regim”. Acest regim se va adăuga, dar nu va înlocui, regimurile naţionale existente în cele 27 de state membre.
“Va fi un cadru juridic ambiţios pentru întreprinderi, permiţându-le să opereze pe piaţa unică fără a fi nevoite să se confrunte cu 27 de sisteme juridice naţionale diferite”, a declarat comisarul european Michael McGrath, care conduce această iniţiativă. “Obiectivul este simplu: să faciliteze înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor şi să atragă investiţii în întreaga Europă”, a rezumat Michael McGrath.
În acest fel, UE doreşte să implementeze o recomandare cheie a economiştilor italieni Enrico Letta şi Mario Draghi, care în 2024 au solicitat un set de reforme pentru a stimula competitivitatea europeană.
Ideea este de a oferi celor care aspiră să devină antreprenori în întreaga UE, atunci când îşi înfiinţează companiile, opţiunea de a alege acest statut, ceea ce înseamnă formalităţi complet digitale şi simplificate, cerinţe de capital reduse şi timpi de procesare mai scurţi.
Problema este că în prezent, situaţia variază considerabil între cele 27 de state membre. În timp ce în Estonia este nevoie de doar 15 minute pentru a înfiinţa o companie, procesul poate dura până la două săptămâni în alte state membre.
În ceea ce priveşte capitalul minim necesar, acesta variază de la un euro în anumite condiţii în Franţa la 10.000 de euro în Austria pentru societăţile cu răspundere limitată, notează Pedro Oliveira, director juridic la organizaţia patronală BusinessEurope.
Un regim paneuropean a fost pus la punct în 2004, cel al “Societas Europaea” (Societate Europeană, SE), dar a fost conceput în principal pentru companii mari şi necesită proceduri complexe şi costisitoare, spune Pedro Oliveira.
Acest lucru explică de ce a fost adoptat doar de 3.500 de companii, inclusiv campioni europeni precum Airbus, LVMH, BASF şi TotalEnergies.
“Amestecul actual de reguli naţionale disparate dezavantajează startup-urile, afacerile în creştere şi creatorii şi inovatorii cu dificultăţi”, spune eurodeputatul german Rene Repasi (grupul Socialiştilor şi Democraţilor). “Companiile care utilizează acest nou sistem vor beneficia de o înregistrare mai rapidă şi complet digitală, precum şi de recunoaştere automată în toate statele membre”, adaugă Repasi.
Însă “al 28-lea sistem nu va rezolva toate problemele cu care se confruntă companiile pe piaţa internă” şi care le subminează competitivitatea, cum ar fi preţurile ridicate la energie şi acumularea de reglementări europene şi naţionale, avertizează Pedro Oliveira.
La rândul lor, cei care apără drepturile muncitorilor se tem de încălcări ale legislaţiei muncii şi ale normelor fiscale.
“Organizaţiile din societatea civilă şi sindicatele sunt foarte îngrijorate de riscul ca al 28-lea regim să permită companiilor să ignore legislaţia muncii, aşa cum este consacrată în reglementările naţionale”, subliniază Olivier Hoedeman, cercetător la Observatorul European al Companiilor. Permiterea creării ultra-rapide de companii va face imposibilă efectuarea verificărilor necesare, ducând la o proliferare a companiilor care vor fi simple carcase înfiinţate pentru a facilita evaziunea fiscală şi dumpingul social, avertizează Hoedeman.
“Este extrem de clar pentru absolut toată lumea că această schemă nu va afecta niciunul dintre drepturile sociale ale angajaţilor care lucrează în compania care alege schema”, afirmă europarlamentarul francez Pascal Canfin (grupul Renew), care consideră că ar fi “explozivă din punct de vedere politic”. În ceea ce priveşte modificarea impozitării, aceasta ar necesita acordul unanim al tuturor celor 27 de state membre, acordându-le fiecăruia drept de veto, subliniază Pascal Canfin.
“Nu dorim ca această schemă să se extindă la dreptul muncii sau la impozitare”, afirmă, de asemenea, Pedro Oliveira, care consideră că acest lucru ar pune serios în pericol şansele ca schema să fie aprobată de cele 27 de state membre şi de Parlamentul European.
| Știri BVB