Nu avem intenția să continuăm planul de achiziții în România”.

Vedem că suntem penalizați suplimentar cu o taxa pe active, care, în opinia noastră, înseamnă naționalizarea profiturilor, chiar dacă Banca Transilvania a oferit deja discount la active sau am lucrat cu marja redusă, impusă de Stat, susţine BANCA Transilvania într-un punct de vedere postat pe site-ul BT.  

Oficialii BT precizează: “Aceasta, după ce am investit aproape 2 miliarde lei în discounturi la credite în programele de conversie din franci elvețieni destinate clienților Volksbank România și Bancpost și după ce am susținut programele Statului Român – Prima Casă, Start-Up Nation și cele ale FNGCIMM. Contrar opiniilor recente privind reticența băncilor în creditarea businessurilor românești, ele au continuat să susțină antreprenorii. De exemplu, în ultimii 3 ani Banca Transilvania a acordat 7 miliarde lei credite noi pentru peste 50.000 de IMM-uri și microinterprinderi locale. Acum, noi, împreună cu aceste IMM-uri și alături de populație, vom suportă costurile taxei.

În acest context, având în vedere incertitudinea generată de discuțiile legate de această taxă, precum și turbulențele econonomice pe care taxarea suplimentară le va aduce, nu avem intenția să continuăm planul de achiziții în România, așa cum ne propusesem. Consolidarea sistemului bancar din țara noastră – la care Banca Transilvania a contribuit prin achiziția Volksbank România și Bancpost – este în beneficiul direct al clienților, conducând la reduceri de costuri, dar este improbabil că acest lucru să continue în lumina atitudinii actuale față de bănci.

În continuare, sunt puține informații în legătură cu taxa pe active, atât referitor la baza impozabilă, cât și legat de modalitatea de aplicare, iar Banca Transilvania, cel mai mare susțînător al economiei românești, nu a fost implicată că partener în discuțiile de până acum. Cele mai recente informații avansate de media despre nivelul taxei nu sunt realiste și ar duce la dezechilibre imediate și grave atât în sectorul bancar, cât și la nivelul întregii economii, cu efecte directe asupra populației și antreprenorilor locali.

Dobânzile din piața bancară sunt rezultatul costurilor băncilor și a concurenței pentru clienți. Taxarea suplimentară (mai ales la un nivel agresiv) va crește costurile băncilor. Este destul de probabil că băncile vor fi nevoite să reducă costurile, să își reajusteze prețurile și să limiteze investițiile. Banca Transilvania a ajuns aici în 25 de ani de dezvoltare continuă și responsabilă, în care a capitalizat profitul și a majorat capitalul cu bani de la acționari – acest lucru ne permite acum să credităm toate tipurile de clienți – atât IMM-uri, cât și populație. Lipsa profitului va limita capacitatea noastră de dezvoltare și acest lucru însemna că tot mai puține categorii de clienți vor avea acces la finanțare, lucru care se va vedea tocmai în limitarea creditării companiilor mici și a populației.

O economie puternică are nevoie de bănci puternice, iar măsurile despre care discutăm nu sunt deloc în direcția bună – România este o țară în dezvoltare și trebuie să continue creșterea pentru a recupera decalajele față de țările vestice”.