Demararea exploatării gazelor din Marea Neagră trebuie să înceapă acum sau vom fi nevoiţi, din cauza reglementărilor europene, să le lăsăm acolo pentru totdeauna, în timp ce vom continua să le importăm de la Gazprom, după placul şi voinţa Rusiei.

Zoltan Nagy-Bege, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), spune că producţia de gaze din Marea Neagră trebuie să înceapă în doi-trei ani, altfel va fi prea târziu şi nu vom mai putea scoate niciodată acele resurse: “Nu ne permitem luxul să amânăm investiţiile în exploatarea gazelor din Marea Neagră, impactul asupra economiei ar fi uriaş. Predicţia mea este că dacă nu începem exploatarea în doi, maximum trei ani, nu va exista niciodată o producţie de gaze în partea românească a Mării Negre”.

Unul dintre motivele pentru care România ar putea rata exploatarea la timp a resurselor din Marea Neagră este faptul că legislaţia europeană se schimbă foarte repede, în defavoarea combustibilor fosili.

Un alt avertisment a venit şi din partea Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) care a atras atenția că exploatarea resurselor din Marea Neagră va deveni nerentabilă dacă investițiile încep după anul 2022.

Procesul de intrare în faza de dezvoltare şi exploatare a gazelor din Marea Neagră trebuie accelerat, deoarece după anii 2030 valoarea acestor zăcăminte se va reduce semnificativ şi nu vor mai rentabile din punct de vedere comercial, a declarat Sorin Călin Gal, directorul general al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM).

“Din discuţiile purtate în ultimul timp cu ExxonMobil, cu OMV Petrom, cu Lukoil, Romgaz şi toţi partenerii care sunt în Marea Neagră, datorită apariţiei Green Deal şi a situaţiei existente pe piaţa internaţională a gazelor, eu sunt de părere şi probabil că şi Guvernul va fi de aceeaşi părere, că trebuie accelerat procesul de a se intra în faza de dezvoltare şi exploatare a acestor gaze, pentru că după anii 2030 probabil că valoarea acestor zăcăminte se va reduce semnificativ, va scădea cererea de ţiţei şi de gaz natural şi nu vor mai rentabile din punct de vedere comercial. Investiţiile sunt foarte mari în zona de offshore. Doar pentru proiectul Neptun vorbim de cel puţin 3,7 – 4 miliarde de dolari pentru dezvoltarea zăcământului şi pentru exploatarea sa”, a menţionat reprezentantul ANRM.

Recent, Cristian Popa, membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României, a spus că România are resurse energetice vaste dar că statul nu permite exploatarea lor.

“Este ironic şi trist că, pe de o parte, preţul gazelor a explodat, dar pe de altă parte Statul nu creează cadrul legal şi fiscal pentru exploatarea gazelor offshore din Marea Neagră, deci nu permite companiilor private să exploateze aceste gaze. Însă, în acelaşi timp, Statul se oferă, binevoitor, să plafoneze preţurile, sau să le subvenţioneze, cu bani din taxele încasate…tot de la noi. Iar noi rămânem la întrebarea de ce cresc preţurile.

Ne permitem oare să lăsăm aceste resurse minerale de miliarde de euro neexploatate sub Marea Neagră? Este Romania atât de bogată încât să importe gaze mai degrabă decât să le exploateze pe ale ei? La iarnă, când va fi frig, sau când vor veni facturile, ne vom gândi probabil cu jind la acele gaze”, susţine Cristian Popa.

România este al doillea cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, după Olanda, şi are potenţialul de a urca pe prima poziţie odată cu dezvoltarea rezervelor din Marea Neagră şi închiderea  zăcământului Groningen din Olanda, arată un studiu realizat de PwC România pentru Federaţia Patronală Petrol şi Gaze.

Obiectivele Pactului Ecologic European (Green Deal) pun presiune asupra utilizării gazelor naturale pe termen lung. Potențialul avantaj competitiv al României generat de utilizarea acestor rezerve va fi pierdut dacă ele nu vor fi exploatate curând.

Investiţiile în Marea Neagră pot ajuta la atingerea obiectivelor asumate prin Proiectul Strategiei Energetice 2020 – 2030 cu perspectiva 2050, în condiţiile în care gazele naturale sunt combustibilul de tranziţie către energia verde. Acestea pot fi utilizate pentru încălzire în detrimentul lemnului sau cărbunelui şi oferă oportunitatea de a atinge obiectivele privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, contribuind la tranziţia energetică.

Gazele naturale reprezintă o soluție pentru ca România să își reducă emisiile de carbon și să sprijine țara în atingerea obiectivelor de mediu, având în vedere posibilități multiple de utilizare, de la încălzire și electricitate la mobilitate. Impactul pozitiv se poate produce în mai multe domenii industriale, precum și în viața noastră de zi cu zi. Centralele electrice pe gaze naturale, așa cum este centrala OMV Petrom de la Brazi, cu emisii de CO2 cu 60% mai mici față de cărbune, reprezintă o soluție pentru asigurarea furnizării de electricitate, răspunzând în același timp provocărilor de mediu.

Gazele naturale reprezintă, de asemenea, și o alternativă pentru mobilitate, deoarece autovehiculele alimentate cu GNL generează cu până la 15% mai puține emisii de CO2, cu 70% mai puțin oxid de azot și cu 99% mai puține emisii de particule.

Din anul 2012, de când companiile OMV Petrom și ExxonMobil au anunțat că în perimetrul Neptun Deep, pe care îl concesionaseră împreună, au descoperit cantități importante de gaze naturale, au trecut peste 10 ani, iar deciziile de investiții pentru exploatările la mare adâncime “deep water” continuă să fie amânate, din cauza cadrului legislativ şi fiscal impredictibil.

Fiecare Program de Guvernare, începând din 2012, a invocat importanța exploatării gazelor din Marea Neagră în cadrul priorităților sectorului energetic.

În septembrie 2019, Ministerul Energiei a publicat un proiect de lege care modifica Legea Offshore generând un moment scurt de optimism pentru companii, deoarece proiectul oferea baza unor discuții aplicate pe observații și argumente. Ulterior, guvernul a fost demis prin moțiune de cenzură, iar proiectul a fost retras de către Ministerul Energiei.

Politicienii români trebuie să fie conştienţi de această situaţie şi mulţi dintre ei şi-au exprimat, cel puţin la nivel declarativ, aprobarea pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră. Nu mai rămâne decât cineva curajos să îşi asume modificările la Legea Offshore în Parliament pentru a da drumul investiţiei. Oare cine va fi acel personaj curajos?