BCE şi-a revizuit în sus unele dintre prognozele privind inflaţia, săptămâna trecută, când a majorat şi dobânzile, însă preţurile petrolului şi gazelor se situează deja mult peste nivelurile de referinţă din acele previziuni, sugerând că ritmul ridicat de creştere a preţurilor ar putea fi mai persistent decât se temea iniţial.
“Cele mai recente evoluţii ale preţurilor la energie sunt destul de îngrijorătoare”, a declarat Isabel Schnabel, membră a Comitetului Executiv al Băncii Centrale Europene, la Berlin. “Nu este vorba doar despre petrol”, a subliniat Schnabel, cunoscută pentru poziţia sa fermă în favoarea unei politici monetare restrictive. “Este vorba şi despre produsele rafinate, precum motorina… şi, desigur, un factor deosebit de important pentru Europa îl reprezintă gazele, care au atins, şi ele, valori foarte ridicate”, a adăugat Schnabel.
Conform prognozelor BCE, cotaţiile futures la gaze urmau să ajungă în decembrie la 60,1 euro pe megawat-oră, în conformitate cu scenariul de bază, în timp ce în conformitate cu un scenariu pesimist ar fi ajuns la 77 de euro. În prezent, preţul de pe piaţă depăşeşte 83 de euro.
O tendinţă similară se observă şi în cazul petrolului: ţiţeiul Brent se tranzacţionează în prezent la 107 dolari pe baril, mult peste preţul luat în calcul în scenariul pesimist al BCE.
“Riscurile privind inflaţia sunt în mod clar orientate în sus”, a declarat luni Peter Kazimir, guvernatorul băncii centrale a Slovaciei şi membru în consiliul guvernatorilor BCE. “Atenţia mea este concentrată acum mai puţin pe preţurile petrolului şi ale combustibililor şi tot mai mult pe preţurile gazelor şi ale energiei electrice. De asemenea, inflaţia preţurilor la alimente, un aspect esenţial pentru percepţii şi aşteptări, este aşteptată să crească şi ea”, a spus Kazimir.
Această deteriorare a perspectivelor inflaţioniste ar putea prevesti noi majorări ale dobânzilor, ceea ce ar împinge dobânda de referinţă a BCE, care în prezent se situează la 2,5%, într-o zonă restrictivă pentru creşterea economică.
“Se conturează argumente solide pentru o nouă înăsprire a politicii monetare”, a declarat Martins Kazaks, guvernatorul băncii centrale a Letoniei. “S-ar putea să fie necesar ca dobânzile să ajungă în teritoriu restrictiv. Nu există un prag invizibil sau un nivel superior de atins pentru ca dobânzile să depăşească 2,50%”, a precizat Kazaks.
Cu toate acestea, alţi decidenţi de la BCE sunt mai prudenţi şi susţin că BCE ar trebui să-şi menţină abordarea de a lua decizii în funcţie de situaţia de la fiecare şedinţă şi să semnaleze o majorare a dobânzilor abia după ce vor veni noi date.
Ţările europene care depind de gazele naturale pentru încălzire au ezitat să-şi umple depozitele în timpul verii, sperând că actualul conflict din Iran se va încheia şi că preţurile vor scădea. În condiţiile în care gradul de umplere a depozitelor de gaze este cu mult sub media istorică, aceste ţări se grăbesc acum să stocheze gaze, contribuind astfel la creşterea preţurilor la gaze naturale până la cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani. Acest lucru va duce, probabil, la scumpirea încălzirii şi a energiei electrice pentru gospodării şi companii, ceea ce va impulsiona şi inflaţia.
Există însă şi o serie de economişti care susţin că o creştere semnificativă a producţiei de energie din surse regenerabile, de la debutul războiului din Ucraina, combinată cu încetinirea activităţii în sectoarele mari consumatoare de energie (precum industria grea), face blocul comunitar mai puţin vulnerabil la fluctuaţiile preţurilor gazelor naturale.
Următoarea şedinţă de politică monetară la BCE este programată pentru 29 octombrie. Pieţele financiare cred că există 60% şanse ca dobânzile să fie majorate cu acea ocazie.
| Știri BVB