O investigație parlamentară elvețiană rară, care urmează să înceapă în această săptămână, urmărește să stabilească ce a mers prost înainte de căderea dramatică a Credit Suisse, cândva a doua cea mai mare bancă a Elveției, scrie Reuters.

Ancheta a fost deschisă după ce parlamentul, printr-un vot în mare măsură simbolic, a respins pachetul de salvare de 109 miliarde de franci elvețieni (122 de miliarde de dolari) conceput de guvern pentru a permite preluarea băncii afectate de către UBS.

„Va fi un memento pentru Elveția că nu putem continua ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat”, a spus Peter V Kunz, profesor de drept al afacerilor la Universitatea din Berna.

Iată ce știm despre investigație și câteva dintre întrebările care rămân despre funcționarea acesteia:

MANDAT

Comisia formată din 14 membri se va concentra pe acțiunile autorităților înainte și în timpul preluării de urgență a Credit Suisse, mai degrabă decât pe rolul conducerii acesteia.

Comisia va examina conduita cabinetului elvețian, a ministerului de finanțe și a altor organisme de stat, cum ar fi autoritatea de reglementare a piețelor financiare FINMA și Banca Națională a Elveției.

Ancheta nu este un proces judiciar, dar poate oferi material pentru cazurile lansate în urma prăbușirii, dacă se descoperă discrepanțe sau informații noi. Acestea includ procese împotriva FINMA pentru decizia sa de a reduce la zero cele 16 miliarde de franci obligațiuni AT1 și de către investitorii Credit Suisse din cauza ratei de schimb de acțiuni cu UBS.

ÎNTREBĂRI CHEIE

O întrebare critică va fi dacă FINMA, ministerul de finanțe și banca centrală ar fi trebuit să intervină mai devreme. Era evident că Credit Suisse a fost în dificultăți în ultimii doi ani, după o serie de scandaluri, clienții retrăgând bani pe scară largă la sfârșitul anului 2022.

Cât de multe știau autoritățile? Ce i-a spus banca autorității de reglementare și cât de mult a știut guvernul? Ar fi putut banca centrală să facă mai mult, de exemplu, promițând Credit Suisse lichidități nelimitate pentru a liniști clienții și a stopa ieșirea de fonduri?

REZULTAT
Se așteaptă ca ancheta să își sintetizeze concluziile într-un raport, făcând recomandări guvernului și parlamentului și probabil sugerând remedii specifice.

Este puțin probabil ca acest lucru să se aprofundeze în recomandări tehnice, cum ar fi cotele de capital, dar se concentrează asupra modului de a face FINMA mai eficientă, de exemplu, acordându-i puteri mai mari.

Rezultatul anchetei ar putea lua în considerare, de asemenea, să acorde băncii centrale mai multe competențe pentru a supraveghea băncile mari, în special în contextul noului UBS care are un bilanț de două ori mai mare decât economia elvețiană.

Întrucât comisia nu poate elabora noi legi, orice modificare va trebui să treacă prin parlament.

PUTERI
Comisia de investigație este cel mai puternic instrument al parlamentului. Va avea acces la procesele verbale ale ședințelor guvernamentale și la alte informații confidențiale, iar cei care lucrează pentru guvern, administrația federală, autoritatea de reglementare sau banca centrală trebuie să participe la audierile sale.

Nu este clar dacă directorii Credit Suisse și UBS sunt obligați să se prezinte dacă sunt solicitați, dar se așteaptă să facă acest lucru din cauza presiunii politice și publice intense.

BUGET ŞI OPERAŢIUNI
Comisia are 5 milioane de franci pentru a-și înființa biroul, pentru a-și plăti membrii și pentru a angaja experți și consultanți externi. Ancheta este de așteptat să dureze între 12 și 18 luni, iar comisia probabil să se întâlnească la fiecare două săptămâni.

Întâlnirile sale se vor desfășura cu ușile închise și nu există planuri de a le deschide publicului sau de a difuza procedurile. Recomandările individuale și raportul general vor fi aprobate cu majoritate de voturi, iar raportul va fi apoi prezentat ambelor camere ale parlamentului și ulterior guvernului.

MEMBRII
Comisia va fi prezidată de Isabelle Chassot, un membru al Camerei superioare a parlamentului Elveției din partidul de centru Mitte. Adjunctul ei este Franziska Ryser, un parlamentar al Partidului Verzilor în camera inferioară. Centriștii, Partidul Popular Elvețian și FDP, au câte trei membri. Social-democrații și Verzii – doi și Partidul Verzilor Liberali – un membru.

Toți au criticat gestionarea crizei de către autorități, cerând o supraveghere financiară mai puternică și exprimându-și îngrijorarea cu privire la dominația rezultată a UBS pe piața elvețiană.

REZULTATE POSIBILE
În timp ce unii experți au spus că ancheta oferă autorităților elvețiene o oportunitate de a descoperi anumite lucruri, alții au avertizat că ar putea deveni pur și simplu teatru politic.