Liderii europeni iau tot mai mult în calcul negocieri directe cu președintele rus Vladimir Putin pentru încheierea războiului din Ucraina, pe fondul deteriorării relațiilor dintre Washington și Kiev și al îngrijorărilor privind apropierea administrației Donald Trump de Moscova. Potrivit unei analize semnate de Gideon Rachman în Financial Times, în eventualele discuții cu liderul rus ar putea fi avansate două scenarii: înghețarea conflictului pe actuala linie a frontului, în schimbul unei garanții că Ucraina nu va adera niciodată la NATO, sau cedarea de către Ucraina a teritoriilor din Donbas pe care Rusia nu le controlează încă, în schimbul posibilității aderării Kievului la Alianța Nord-Atlantică.
Cele două variante sunt prezentate de editorialistul Financial Times drept posibile direcții de negociere, nu ca propuneri oficiale deja convenite de guvernele europene.
În analiza publicată luni, 19 octombrie, Gideon Rachman susține că liderii europeni își reconsideră strategia față de războiul din Ucraina, după ce încercările anterioare de a influența poziția președintelui american Donald Trump prin dialog diplomatic și concesii politice nu au produs rezultatele așteptate.
-
Două scenarii pentru încheierea războiului
Potrivit Financial Times, dacă vor avea loc negocieri directe între liderii europeni și Vladimir Putin, președintelui rus i-ar putea fi prezentate două căi posibile către pace.
Primul scenariu ar presupune înghețarea conflictului de-a lungul actualei linii de control, în schimbul unei garanții că Ucraina nu va deveni niciodată membră NATO. Această variantă ar permite încetarea ostilităților fără ca Rusia să obțină prin negocieri toate teritoriile pe care le revendică în Donbas, dar ar exclude perspectiva aderării Ucrainei la Alianța Nord-Atlantică.
Al doilea scenariu ar presupune ca Ucraina să cedeze Rusiei teritoriile din Donbas aflate încă sub control ucrainean, dar să primească posibilitatea de a adera la NATO. În această variantă, Rusia ar obține controlul asupra întregului Donbas, în timp ce Ucraina ar beneficia, prin aderarea la NATO, de garanțiile de securitate colectivă ale Alianței. Rachman apreciază că ambele opțiuni ar putea fi considerate o trădare de către o parte a societății ucrainene.
Totuși, având în vedere dorința puternică de pace din Ucraina, autorul consideră că președintele Volodimir Zelenski ar putea încerca să obțină sprijin pentru una dintre variante. În schimb, liderii europeni ar fi mult mai puțin încrezători că Vladimir Putin ar accepta vreuna dintre aceste soluții.
-
Europa nu mai vrea ca negocierile cu Putin să fie monopolizate de administrația Trump
Financial Times arată că, în capitalele europene, se conturează tot mai clar ideea că Europa trebuie să participe direct la negocierile pentru încheierea războiului.
Până în prezent, strategia europeană s-a bazat în principal pe două componente: sprijinul militar și financiar pentru Ucraina și menținerea sancțiunilor economice împotriva Rusiei. Ambele rămân esențiale, însă participarea directă la eforturile diplomatice este considerată din ce în ce mai necesară, mai ales în condițiile în care finanțarea europeană a devenit crucială pentru susținerea Ucrainei după reducerea asistenței americane.
Potrivit analizei, liderii europeni sunt îngrijorați că politica administrației Trump față de Rusia este influențată tot mai mult de perspectiva unor acorduri economice cu Moscova, în detrimentul unei strategii coerente de securitate.
În acest context, europenii încearcă să își consolideze rolul în eventualele negocieri de pace și să evite situația în care deciziile privind viitorul securității continentului sunt luate exclusiv de Washington și Moscova.
-
Relațiile dintre Trump și Zelenski se deteriorează
Analiza Financial Times evidențiază schimbarea de atitudine a președintelui ucrainean față de administrația americană. Spre deosebire de episoadele anterioare de tensiune, când liderii europeni au încercat să îl convingă pe Zelenski să adopte o atitudine conciliantă față de Trump, președintele ucrainean a devenit mai direct în criticile sale.
Zelenski a acuzat Statele Unite că restricționează anumite servicii de comunicații prin satelit utilizate de Ucraina și a sugerat că președintele american manifestă o atracție față de liderii autoritari. De asemenea, Ucraina nu a respectat solicitarea Washingtonului de a opri atacurile asupra infrastructurii energetice rusești.
În paralel, administrația Trump a adoptat măsuri care au redus presiunea economică asupra Moscovei. Printre acestea se numără acordul privind ridicarea sancțiunilor asupra motorinei rusești, justificat de președintele american prin necesitatea reducerii prețurilor la energie. Aceste evoluții au amplificat temerile europene privind direcția politicii externe americane.
-
Putin ar putea prefera negocieri directe cu Trump și Xi Jinping
Potrivit lui Gideon Rachman, liderii europeni consideră că există posibilitatea deschiderii unui dialog cu Vladimir Putin.
Totuși, președintele rus ar analiza și perspectiva unei reuniuni trilaterale cu Donald Trump și președintele chinez Xi Jinping. Un asemenea format ar consolida imaginea Rusiei ca mare putere, dar ar exclude Ucraina și principalii săi susținători europeni din discuțiile decisive. Această perspectivă explică, în parte, interesul Europei de a-și construi propriile canale de dialog cu Moscova.
-
Europa încearcă să reducă dependența de tehnologia militară americană
În paralel cu reconsiderarea strategiei diplomatice, statele europene încearcă să își reducă dependența de capacitățile tehnologice americane, în special de sistemele de comunicații prin satelit.
Financial Times menționează parteneriatul anunțat în această lună de companiile finlandeze Nokia și Iceye pentru dezvoltarea unor rețele de comunicații prin satelit destinate utilizării civile și militare. Inițiativa reflectă preocupările europene privind dependența de sistemele americane Starlink și Starshield, devenite esențiale pentru operațiunile militare și comunicațiile Ucrainei. Noile capacități europene nu ar urma însă să fie operaționale înainte de 2028.
-
Negocierile de la Oslo și întâlnirea Witkoff–Putin
Analiza Financial Times a fost publicată înaintea reuniunii de marți de la Oslo, unde președintele ucrainean Volodimir Zelenski a discutat cu reprezentanți ai Statelor Unite, ai mai multor state europene și ai NATO despre perspectivele încheierii războiului.
Potrivit unei relatări ulterioare a Financial Times, președintele Finlandei, Alexander Stubb, a afirmat că au fost realizate progrese în discuțiile privind securitatea Ucrainei și viitorul său economic, fără să fie anunțat un acord concret. La reuniune au participat și premierul norvegian Jonas Gahr Støre și emisarul american Steve Witkoff, alături de reprezentanți ai Franței, Germaniei, Marii Britanii, Poloniei, Uniunii Europene și NATO.
Propunerile discutate urmau să fie prezentate de Witkoff președintelui rus Vladimir Putin, în cadrul unei întâlniri programate miercuri, la Sankt Petersburg.
Discuțiile de la Oslo au vizat atât garanțiile de securitate și reconstrucția economică a Ucrainei, cât și posibilitatea unor noi aranjamente de securitate europeană și a cooperării economice postbelice cu Rusia. Nu a fost anunțat însă că participanții ar fi aprobat vreunul dintre cele două scenarii teritoriale prezentate în analiza lui Gideon Rachman.
În acest context, eventuala cedare a restului Donbasului în schimbul aderării Ucrainei la NATO rămâne, deocamdată, o posibilă formulă de negociere evocată într-o analiză de presă, nu o ofertă diplomatică oficială.
| Știri BVB