Marea Neagră a devenit cea mai periculoasă rută maritimă din lume, pe fondul intensificării atacurilor asupra navelor comerciale, iar primele de asigurare împotriva riscurilor de război ar putea ajunge până la 15% din valoarea unei nave, potrivit Financial Times. În paralel, Rusia își transferă tot mai multe petroliere din așa-numita „flotă fantomă” sub pavilion național, într-o mișcare care ar putea îngreuna intervențiile statelor europene pentru aplicarea sancțiunilor, potrivit unei analize Euro Prospects.
Potrivit Financial Times, peste 570 de nave au fost lovite în Marea Neagră în 2026, iar cel puțin 40 de marinari și-au pierdut viața. Intensificarea atacurilor asupra transportului comercial și infrastructurii portuare determină creșterea costurilor de asigurare și amplifică riscurile pentru transporturile de petrol, produse petroliere, cereale și alte mărfuri.
În situațiile de risc extrem, primele de asigurare împotriva riscurilor de război ar putea ajunge la 15% din valoarea unei nave. Pentru un petrolier evaluat la 50 de milioane de dolari, aceasta ar însemna un cost de 7,5 milioane de dolari.
Costurile suplimentare ar putea afecta transporturile de țiței, produse petroliere, cereale și alte mărfuri care tranzitează porturile din regiune, inclusiv cele din România. Evoluția tarifelor de asigurare este urmărită cu atenție de industria de shipping, deoarece majorarea acestora poate determina modificarea rutelor comerciale și creșterea costurilor logistice.
În același timp, o analiză publicată de Euro Prospects la 24 octombrie 2026 avertizează că Rusia își transferă petrolierele sub pavilion național, ceea ce poate complica aplicarea sancțiunilor occidentale împotriva „flotei fantomă”.
Potrivit datelor Centre for Research on Energy and Clean Air (CREA), citate în analiză, 107 nave au intrat în registrul rusesc între ianuarie 2025 și iunie 2026, iar 87% dintre acestea se aflau deja sub sancțiuni la momentul schimbării pavilionului.
Analiza arată că utilizarea unui pavilion național valid poate limita temeiurile juridice în baza cărora statele europene pot verifica sau reține nave în larg.
Problema este relevantă în special pentru Marea Baltică și Mediterana, unde autoritățile europene au intensificat controalele asupra petrolierelor suspectate că eludează sancțiunile internaționale.
Pentru România, cele două evoluții evidențiază riscurile tot mai mari asociate transportului maritim de hidrocarburi în Marea Neagră, atât din perspectiva securității navigației și a costurilor de asigurare, cât și a verificării documentelor, a acoperirii de asigurare și a istoricului navelor care operează în regiune.
| Știri BVB