Concordatul preventiv este una din procedurile de prevenire a insolvenței, ce se aplică debitorilor aflați în dificultate, dar care nu se află în insolvenţă, a spus Florin DRAGOMIR, Asociat coordonator Sierra Quadrant SPRL, la Dezbaterea RESTRUCTURAREA – MĂSURĂ DE PREVENIRE A INSOLVENȚEI, organizată de Financial Intelligence, pe 9 mai.

El a explicat: “În piața insolvenței există patru actori mari – în primul rând debitorul, apoi creditorii, unii dintre ei având experiență veche și vastă în domeniul insolvenței, apoi judecătorul sindic și practicianul. Ultimii trei cunosc regulile jocului foarte bine, chiar dacă au propria versiune și o aplică așa cum cred, iar judecătorul decide la final.

Debitorul este cel care se află în centru, el simte pulsul afacerii, dar asta îi dă și o notă de subiectivism foarte mare, combinată cu optimismul omului de afaceri, cu încăpățânarea cu care insistă să meargă în direcția pe care a mers în ultimii ani. Astfel,  cel mai des, se întâmplă să nu sesizeze dificultatea sau să găsească remedii inadecvate.”

Dificultatea reprezintă starea care determină o afectare temporară a activităţii ce dă naştere unei ameninţări reale şi grave la adresa capacităţii viitoare a debitorului de a-şi plăti datoriile la scadenţă.

Potrivit lui Florin Dragomir, trebuie să identificăm starea de dificultate cu claritate, să o motivăm, să spunem ce avem de gând să facem ca să preîntâmpinăm efectul și să apelăm la încrederea creditorilor.

Exemple de amenințare reala și gravă ar putea fi falimentul furnizorului principal de materie primă, rezilierea contractului cu clientul principal, defectarea ansamblului functional pentru manufacturarea produselor comercializate, etc.

Potrivit lui Florin Dragomir, avantajele accesării procedurii concordatului preventiv din perspectiva debitorului sunt:

• suspendarea de drept a tuturor executărilor silite îndreptate împotriva debitorului
• pe durata suspendării executării silite nu se poate deschide procedura insolvenţei faţă de debitor
• pe perioada suspendării executărilor silite se suspendă de drept curgerea dobânzilor, penalităţilor de întârziere şi a oricăror altor cheltuieli aferente creanţelor afectate
• creditorii nu pot refuza executarea contractelor în derulare esenţiale, nu pot rezilia, executa în mod anticipat sau modifica aceste contracte în detrimentul debitorului
• debitorul poate accesa finanţări intermediare, cu aprobarea prealabilă a administratorului concordatar.
• una sau mai multe şedinţe de negociere, colective ori individuale, cu creditorii pentru Planul de restructurare
• planul de restructurare se votează doar de creditorii care deţin creanţe afectate.

În cadrul procedurii, după omologarea planului de restructurare, debitorul îşi desfăşoară activitatea în limitele afacerii sale obişnuite, în condiţiile planului de restructurare, sub supravegherea administratorului concordatar. Termenul maxim pentru implementarea măsurilor stabilite este 48 de luni. În primul an este obligatorie plata a minimum 10% din valoarea creanţelor afectate prin concordat.

De asemenea, se suspendă de drept executările silite individuale asupra debitorului ce au ca obiect recuperarea unor creanţe afectate şi curgerea prescripţiei dreptului de a cere executarea silită a creanţelor acestora.

Dobânzile, penalităţile de întârziere şi orice alte accesorii aferente creanţelor afectate vor avea tratamentul prevăzut în planul de restructurare omologat.

Planul de restructurare va fi opozabil creditorilor bugetari.

Creditorul a cărui creanţă nu este afectată este obligat ca, anterior demarării oricăror proceduri de executare silită, să notifice debitorul în acest sens. Debitorul poate derula negocieri referitoare la condiţiile de aderare la planul de restructurare la care creditorul este obligat să participe.

Până la data pronunţării unei hotărâri judecătoreşti de încetare a procedurii nu se poate deschide procedura insolvenţei faţă de debitor la cererea unui creditor afectat.

Planul de restructurare omologat este opozabil tuturor creditorilor, inclusiv acelor creditori care au votat împotrivă sau nu şi-au exprimat votul cu privire la acesta.

Din perspectiva creditorului, avantajele accesării procedurii concordatului preventiv sunt:

• Acordarea dreptului de a iniția procedura concordatului și creditorilor
• Planul de restructurare omologat nu va produce niciun efect față de creditorii neafectaţi de prevederile acestuia
• Votul creditorilor concordatari poate fi exercitat şi prin corespondenţă
• Probabilitatea de recuperare a creanțelor mai mare pentru creditorii care nu dețin drepturi de preferință
• Creditorul are garanție că debitorul primește consultanță de specialitate
• Nu este afectată relația contractuală din perspectiva dobânzilor și penalităților
• Onorariul administratorului concordatar se plătește din fondurile debitorului, nu ale creditorului.

Florin Dragomir a prezentat studiul de caz al unui manager cu foarte multă experiență, 25 de ani pe piață, lider de nișa lui de piață în zonă, cu o firmă de producție, ambalare și vânzări angro de vinuri îmbuteliate.

Firma era mica (22 angajați), fără podgorie proprie, avea in dotare utilaje parțial depășite tehnologic (tehnologie la nivelul anilor 2000).

Criza din 2008 a dereglat echilibrul financiar, a prins firma in perioada de investiții, cu credite pe termen lung și pe termen scurt, a mărit la maxim gradul de îndatorare.

Anul 2017 reprezintă punctul cheie (după un declin rapid si o stagnare prelungită, perioada in care nu a putut investi semnificativ, a terminat construcțiile începute si a pierdut competiția tehnologica).

Astfel, in 2017, apeleaza la trei specialisti diferiți (un practician în insolvență, un consultant financiar specializat în refinanțări și un avocat). Sfatul practicianului de a solicita concordatul este neglijat si alege sa mearga pe mana avocatului, după mai multe discuții.

„A purtat negocieri cu furnizorul, pe care l-a considerat amenințarea principală, deși nu datorii restante la bănci, avea trei trei bănci garantate, nu avea nicio datorie restantă la fisc. Acei doi ani de negocieri au eșuat, s-au transformat într-o stare de insolvență iminentă”, a spus Florin Dragomir.

Managerul ia decizia cererii de insolventa cu intenție de reorganizare in 2019, după 2 ani de tratative eșuate cu furnizorii, timp in care ușile se inchid pe rând primind eticheta de ”rău-platnic”. Vine o nouă situație de forță majoră- pandemia- iar reorganizarea judiciară se sfârșește in faliment, in anul 2021, potrivit prezentării.

Florin Dragomir a explicat de ce a ales acest exemplu: „Pentru că dacă își analiza bine indicatorii și dacă avea încredere, ar fi putut alege concordatul preventiv, pentru că încă nu era distrusă relația cu creditorul respectiv. Dar a preferat să poarte negocieri individuale, uitând de creditorii care au garanții – băncile, și de creditorul cel mai privilegiat din România – fiscul.

Eu cred că asta e cel mai important, ca oamenii de afaceri să treacă peste partea sentimentală, peste imaginea negativă pe care o reprezintă insolvența. Cred că tot corpul nostru profesional luptă pentru a șterge această imagine negativă.

Mesajul ar trebui sa ajungă la oamenii de afaceri mici și mijlocii, care nu au acces la consultanți. Firmele mari nu au o problemă să își calculeze indicatorii in departamente proprii de analiză și știu ce au de făcut, firmele mici mai puțin”.