Noile reglementări fiscale nu rezolvă problema generală a României, și anume concurența neloială a economiei gri, iar modificările fiscale au dus la o descreștere în industria prelucrătoare, a declarat Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii (CNIPMMR), la conferinţa de lansare a indexului în România.  

Industria prelucrătoare din România a rămas sub presiune în februarie, așa cum arată cele mai recente rezultate ale sondajului PMI®. Comenzile noi, cea mai mare componentă a indicelui PMI, au scăzut într-un ritm puternic și accelerat în luna februarie, dovedind astfel cererea redusă de produse fabricate în România.

Florin Jianu a explicat: “La nivelul CNIPMMR, am făcut o analiză după prima lună de intrare în vigoare a noului Cod Fiscal și am văzut o oarecare descreștere, inclusiv în indexul PMI din luna februarie. Am văzut că indexul e undeva la 47,1 faţă de 47,6 în luna anterioară.

Antreprenorii din diverse domenii constată că avem o descreștere a noilor comenzi, faptul că noile reglementări fiscale nu rezolvă problema generală a României, și anume concurența neloială a economiei gri.

De asemenea, antreprenorii nu se așteaptă la noi angajări. De altfel, și din datele INSSE din luna ianuarie am văzut că, mai ales în zona industrială, deși există o oarecare relativă creștere a solicitării pentru noi locuri de muncă, acestea nu pot fi ocupate pentru că nu există oamenii specializați.

Am mai sesizat un lucru, și anume că în zona industrială, membri noștri antreprenori se plâng de faptul că antreprenorii din industrie deja îmbătrânesc și nu vin tineri antreprenori în această această zonă. De ce? Poate pentru că le este greu, poate că valoarea adăugată este mică, poate că pot merge spre alte industrii sau în zona serviciilor sau poate că la început de drum este mai greu să faci investiții în industrie, ele fiind mult mai consistente din perspectiva costurilor.

Din perspectiva economică, politicile publice ar trebui să se bazeze pe indexul PMI și ar trebui să începem să lucrăm în acest sens. Deși avem o creștere modestă, cu aproape 1,8 procente a  exporturilor, în continuare exportăm materie primă,  importăm produse cu valoare adăugată și nu reușim să scăpăm din acest cerc.

Dacă ne uităm la tipologia investițiilor –  sigur că fondurile europene sunt grosul a ceea ce înseamnă investițiile în România –  ele în continuare nu merg targetat, nici pe ceea ce înseamnă tipologia regională a economiei, nu merg targetat sau în tandem cu ceea ce înseamnă educația, nu merg nici în tandem cu ceea ce are nevoie de fapt economia și societatea. De aici avem și această această balanță comercială ridicată, dacă nu mă înșel, la 28 de miliarde de euro anul trecut.

În ceea ce privește producția industrială, și aici am văzut o relativă descreștere a anului trecut. Avem date la sfârșitul lui 2023 – o relativă scădere cu 4,9 la sută a anului 2023 față de 2022. Sigur, componenta principală este dată de scăderea din energie, o scădere de peste 10%, am avut o criză energetică prin care cu toții am trecut. Am văzut niște date interesante în PMI, că stăm mai bine decât alte țări cu industrie, cum ar fi Germania.

Din perspectiva prețurilor din producția industrială, potrivit datelor INSSE, acestea au scăzut în 2023 față de 2022 , însă avem creșteri în anumite sectoare care vor afecta diverse categorii sociale. De exemplu, am văzut o creștere consistentă, de peste 21%, în producția produselor farmaceutice, care sunt folosite de toate categoriile sociale, poate mai mult de categoriile sociale vulnerabile. Sigur că am avut creșteri pe care le- am resimțit cu toții în zona autovehiculelor, în câteva zone manufacturiere, de reparații mașini, echipamente și așa mai departe”.

Ciprian Dascălu, economist şef BCR, a declarat că, pe componenta de preţuri se observă în ianuarie şi februarie, pe lângă majorările preţurilor materiilor prime din cauza problemelor din Orientul Mijlociu, faptul că o mare parte dintre participanţii la studiu au menţionat majorările de taxe.  “În general creşterile nepredictibile sau impredictibilitatea mediului fiscal în general poate amâna decizii de investiţii din partea sectorului privat. Şi din partea consumatorilor într-o anumită măsură. Dacă ne uităm în viitor și vedem cât s- a aprobat extinderea pe partea de cheltuieli, orice investitor rațional, antreprenor rațional sau consumator rațional încearcă să- și economisească, să- și pună niște bani deoparte în detrimentul consumului sau al investițiilor, cel puțin pe termen scurt, până avem o claritate”.

Referitor la lipsa normelor pentru microîntreprinderile afectate de Ordonanța trenuleț, aprobată în decembrie anul trecut, Florian Jianu a spus: “Am ridicat acest aspect premierului în întâlnirea de săptămâna trecută. S-a creat un grup de lucru la Ministerul de Finanțe tocmai pentru a clarifica acest aspect. Și nu numai acest aspect. Sunt și aspecte legate de transport, care nu sunt deloc clare în acest moment”.

Potrivit lui Florin Jianu, în Franța se discută de 3 ani de zile de E-Factura: “Aplicabilitatea o să fie din 2025, cu rapoarte în fiecare an. La noi s-a făcut pe repede înainte, Ministerul de Finanțe a făcut o conferință de presă la finalul lunii decembrie,  anunțând că de la 1 ianuarie se aplică E-factura”.