Franța se confruntă cu urmările unora dintre cele mai violente proteste din ultimii ani, soldate cu 2.397 de persoane arestate și 997 de polițiști și jandarmi răniți, dintre care șapte grav, potrivit celui mai recent bilanț al Ministerului francez de Interne. Aproximativ 1.500 de unități comerciale au fost afectate, iar pierderile sunt estimate la sute de milioane de euro. Președintele Emmanuel Macron a promis „transparență deplină” privind intervenția forțelor de ordine și a cerut explicații despre deficiențele serviciilor de informații și incapacitatea autorităților de a anticipa amploarea violențelor. Liderul francez a avertizat că persoanele responsabile de distrugeri vor fi trase la răspundere și a anunțat măsuri suplimentare pentru protejarea orașelor, inclusiv posibilitatea interzicerii unor adunări publice.
Franța încearcă să evalueze amploarea distrugerilor provocate de manifestațiile de sâmbătă, 17 octombrie, care au degenerat în confruntări violente în Paris și în numeroase alte orașe. Mașini incendiate, vitrine sparte, magazine jefuite și clădiri publice atacate au rămas în urma protestelor împotriva creșterii costului vieții și a deteriorării condițiilor din sistemul educațional.
„Parcă am trecut printr-un război”, a declarat pentru AFP Mehmet Ozeden, un locuitor în vârstă de 78 de ani din centrul Parisului, privind baricadele incendiate și distrugerile de pe străzi.
Violențele au afectat Parisul, Marsilia, Lyon, Bordeaux, Nisa, Strasbourg, Limoges și alte orașe franceze.
-
Bilanțul oficial a crescut la 2.397 de arestări și 997 de polițiști și jandarmi răniți
Potrivit datelor Ministerului francez de Interne, prezentate duminică seară și relatate de Le Monde și AFP, în urma protestelor de sâmbătă au fost efectuate 2.397 de arestări. De asemenea, 997 de polițiști și jandarmi au fost răniți, dintre care șapte grav.
Bilanțul este semnificativ mai mare decât cel comunicat inițial de autorități, care indica aproximativ 1.800 de persoane arestate și peste 500 de membri ai forțelor de ordine răniți. Numai la Paris au fost raportate 855 de arestări, un număr record, potrivit poliției.
O persoană a murit în timpul manifestațiilor din capitală, în urma unui stop cardiorespirator. Autoritățile au precizat că decesul nu a fost provocat de confruntările violente. Au fost înregistrate și cazuri grave de rănire a unor manifestanți.
La Saint-Étienne, un adolescent de 17 ani și-a pierdut mâna dreaptă în urma exploziei unei grenade utilizate de forțele de ordine pentru controlul mulțimilor. La Mulhouse, o adolescentă de aceeași vârstă și-a pierdut un ochi, iar autoritățile au deschis o anchetă pentru stabilirea circumstanțelor incidentului. Nu a fost comunicat un bilanț național complet al manifestanților răniți.
-
Macron: „Cei care au încercat să doboare Republica vor fi trași la răspundere”
Într-un discurs televizat adresat duminică seară națiunii, președintele Emmanuel Macron a condamnat ferm violențele. „În această seară, simțim cu toții furie și rușine”, a declarat liderul francez. Macron a afirmat că nimic nu justifică violențele care au însoțit manifestațiile.
„Cei care au jefuit vor trebui să plătească pentru pagube, iar cei care au încercat să doboare Republica vor fi trași la răspundere”, a avertizat președintele, potrivit France 24. Acesta a atribuit o parte dintre incidente unor „elemente insurecționale din grupuri radicale de extremă stângă, cărora li s-au alăturat numeroși infractori”.
În același timp, Macron a subliniat că trebuie făcută o distincție între persoanele care protestează pașnic și cele care comit acte de violență. Președintele a vorbit despre manifestanți cu „revendicări legitime”, care nu trebuie confundați cu „cei care au distrus, devastat și jefuit”.
-
Președintele cere explicații privind eșecurile serviciilor de informații
Una dintre cele mai importante declarații ale lui Emmanuel Macron a vizat modul în care autoritățile au anticipat și gestionat incidentele. Președintele a promis „transparență deplină” privind răspunsul forțelor de ordine și i-a cerut ministrului de Interne, Laurent Nuñez, să tragă „toate concluziile necesare”.
Macron a indicat în mod special activitatea de culegere a informațiilor și capacitatea instituțiilor de a anticipa violențele, precizând că așteaptă „răspunsuri clare”. Declarațiile vin după criticile formulate de reprezentanți ai opoziției și de primari, care au acuzat autoritățile că nu au mobilizat suficiente forțe pentru protejarea clădirilor și magazinelor.
Primarul orașului Marsilia, Benoît Payan, a cerut explicații privind ordinele transmise poliției și modul în care au fost stabilite prioritățile intervenției. La Limoges, primarul Guillaume Guérin a afirmat că, timp de aproximativ o oră, nu a beneficiat de sprijinul poliției naționale pentru protejarea primăriei. Lidera ecologiștilor, Marine Tondelier, a solicitat demisia ministrului de Interne, apreciind că acesta a subestimat amploarea manifestațiilor. Președinta Adunării Naționale, Yaël Braun-Pivet, intenționează să propună o anchetă parlamentară privind violențele, jafurile și eventualele deficiențe ale strategiei de intervenție a forțelor de ordine.
-
Macron ia în calcul interzicerea unor manifestații
Președintele francez a anunțat că autoritățile vor intensifica măsurile de securitate pentru protejarea orașelor, instituțiilor și spațiilor comerciale. Potrivit Le Monde, Macron a precizat că prefecții vor lua decizii împreună cu primarii pentru protejarea clădirilor publice și a magazinelor. Aceste măsuri ar putea include interzicerea anumitor adunări publice și alte intervenții considerate necesare pentru prevenirea unor noi violențe.
Macron a cerut partidelor politice, organizațiilor profesionale și sindicatelor să condamne fără echivoc violențele și să facă apel la calm. Cu toate acestea, președintele nu a anunțat instituirea stării de urgență sau a unei interdicții generale de circulație.
-
Aproximativ 1.500 de magazine afectate. Pierderile sunt estimate la sute de milioane de euro
Consecințele economice ale protestelor sunt semnificative. Potrivit reprezentanților sectorului comercial francez, aproximativ 1.500 de magazine și alte unități comerciale au fost avariate în timpul incidentelor, numeroase dintre acestea fiind jefuite.
Alexandre Bompard, președintele Federației Comerțului și Distribuției, a estimat că pierderile ar putea ajunge la câteva sute de milioane de euro. Acesta a precizat însă că este prea devreme pentru stabilirea unei valori exacte.
În Paris, grupuri de persoane au spart vitrinele magazinelor, au sustras produse și au incendiat vehicule și baricade. Anita Gras, o locuitoare a capitalei, a povestit pentru AFP că a văzut tineri jefuind un magazin de încălțăminte sport.
„Au rămas până la ora unu dimineața. Ne era teamă că vor arunca lucruri spre noi”, a declarat aceasta. O altă locuitoare, Cécile Rogue, în vârstă de 57 de ani, a descris situația drept „îngrozitoare, înspăimântătoare”, după ce a văzut grupuri de tineri distrugând și jefuind magazine. Pagubele ridică probleme privind despăgubirile prin asigurări, refacerea infrastructurii comerciale și reluarea activității economice în zonele afectate.
-
Primăria istorică din Limoges, devastată de incendiu. Distrugeri și la Lyon
Printre cele mai grave incidente se numără incendierea primăriei din Limoges, o clădire istorică din secolul al XIX-lea. Prefectul departamentului Haute-Vienne, Maurice Barate, a declarat pentru postul LCI că incendiul a fost provocat deliberat și a fost adus sub control abia duminică dimineață. O mare parte din acoperișul clădirii s-a prăbușit.
La Lyon, un centru de informare turistică a fost incendiat, iar mai multe zone ale orașului au fost afectate de confruntări și jafuri. Primarul Grégory Doucet a declarat că „haosul care a domnit în oraș timp de câteva ore a fost abominabil”.
În Paris, confruntările au continuat și duminică, în zona Place de la République, unde poliția a utilizat gaze lacrimogene pentru dispersarea unor grupuri.
-
Peste o jumătate de milion de participanți la proteste. Majoritatea manifestațiilor au fost pașnice
Potrivit Ministerului francez de Interne, aproximativ 550.000 de persoane au participat la manifestațiile de sâmbătă. Sindicatul CGT a estimat participarea la 800.000 de persoane.
Protestele au reunit elevi, studenți, sindicaliști și membri ai mișcării „Vestelor Galbene”, într-o mobilizare împotriva scumpirilor și a deteriorării serviciilor publice.
Mișcarea a fost alimentată de nemulțumirile privind condițiile din școli, inegalitățile din educație, salariile, pensiile și costul carburanților. Majoritatea demonstrațiilor s-au desfășurat pașnic, violențele fiind provocate de grupuri care au intrat în confruntare cu forțele de ordine sau au profitat de situație pentru jafuri.
Analistul Mujtaba Rahman, de la Eurasia Group, a apreciat că incidentele ar putea avea consecințe politice favorabile pentru Marine Le Pen, în perspectiva alegerilor prezidențiale.
-
Guvernul analizează sprijinul pentru comercianți și consecințele economice
Premierul Sébastien Lecornu a programat pentru luni, 19 octombrie, la ora 10:00, ora Franței, o reuniune interministerială de criză. Discuțiile urmează să vizeze consecințele economice ale protestelor, sprijinul pentru comercianți, mecanismele de asigurare și procedurile judiciare împotriva persoanelor implicate în violențe.
Guvernul se confruntă cu presiuni pentru a explica de ce autoritățile nu au reușit să prevină amploarea distrugerilor și pentru a identifica măsuri care să permită firmelor afectate să își reia activitatea. În paralel, premierul a primit sarcina de a reuni reprezentanții partidelor politice și ai sindicatelor pentru discuții privind situația socială și politică. Macron a anunțat, de asemenea, că intenționează să discute cu statele din Golf despre prețul carburanților, unul dintre factorii care au alimentat nemulțumirile populației.
Criza din Franța are astfel trei dimensiuni: o problemă de ordine publică, provocată de amploarea violențelor; una economică, prin pierderile de sute de milioane de euro suportate de comercianți; și una politică și socială, legată de nemulțumirile privind costul vieții și capacitatea autorităților de a răspunde acestora.
În timp ce anchetele privind violențele continuă, Guvernul francez trebuie să gestioneze atât consecințele distrugerilor, cât și revendicările care au determinat mobilizarea a sute de mii de persoane.
| Știri BVB