Franța se confruntă astăzi cu multe perturbări, întrucât protestele „Blocați totul”, organizate de o coaliție de stânga, amenință să blocheze transportul și alte servicii în întreaga țară.
Protestele au loc în contextul în care Sébastien Lecornu urmează să preia frâiele în calitate de nou prim-ministru al Franței, pe fondul unui impas în Adunarea Națională. Lecornu, în vârstă de 39 de ani, este un aliat apropiat al lui Macron, care a ocupat funcția de ministru al apărării în ultimii trei ani.
Macron l-a numit pe Lecornu prim-ministru marți seara, la o zi după ce predecesorul său, Francois Bayrou, a pierdut votul de încredere în parlament, forțându-l pe acesta și pe guvernul său să demisioneze.
Bayrou a eșuat în încercarea sa de a implementa un pachet de măsuri de austeritate menite să reducă datoria Franței. Rămâne neclar ce compromisuri are în minte Lecornu pentru a promova bugetul.
* Cine sunt protestatarii francezi din mișcarea Bloquons tout
Susținătorii mișcării franceze „Bloquons tout” („Blocăm totul”) se pregătesc pentru ziua de acțiune din 10 septembrie, promițând să paralizeze țara. Deși apelul lor online la protest amintește de revolta Vestelor Galbene din 2018, profilul lor este semnificativ diferit, potrivit unui studiu recent, citat de France 24.
În Franța s-a acumulat furia față de proiectul de buget pentru 2026 al prim-ministrului François Bayrou, care includea eliminarea a două sărbători naționale, înghețarea pensiilor și reducerea cu 5 miliarde de euro a cheltuielilor pentru sănătate. Din această nemulțumire a apărut o nouă mișcare de protest numită „Blocați totul” („Bloquons tout”), care cheamă la demonstrații la nivel național pe 10 septembrie.
Lansată pe rețelele sociale în iulie, campania a fost comparată încă de la început cu protestele Vestelor Galbene („Gilets jaunes”) din 2018-2019 – o revoltă populară care a început din cauza taxelor pe combustibil și s-a transformat într-o revoltă națională împotriva inegalității, dificultăților economice și a clasei politice considerate a fi departe de realitate.
Spre deosebire de Veste Galbene, care se declarau apolitici, susținătorii „Blocați totul” înclină puternic spre stânga, potrivit unui studiu publicat de Fundația Jean Jaurès.
Aproape trei sferturi dintre cei chestionați au declarat că sunt foarte interesați de politică, comparativ cu mai puțin de unul din cinci din populația generală.
Aproximativ 69% au votat pentru liderul de extremă stânga Jean-Luc Mélenchon în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2022 (față de 22% la nivel național), iar 10% l-au susținut pe candidatul anticapitalist Philippe Poutou (față de doar 1%). În schimb, doar 2% l-au susținut pe președintele Emmanuel Macron (28% la nivel național) și 3% pe liderul de extremă dreapta Marine Le Pen (23%).
Mai mult de jumătate dintre respondenți (51%) s-au plasat în extrema stângă a spectrului politic, comparativ cu doar 3% din populația franceză. „Dacă lărgim aria de cuprindere, 86% se descriu ca aparținând stângii radicale”, se arată în studiu.
Un raport confidențial al poliției, divulgat miercuri de ziarul Le Parisien, a descris dinamica actuală a mișcării ca fiind „determinată în principal de activiști politici și ai societății civile din mediul de extremă stânga și de unele facțiuni sindicale”.
Justiția socială și clima în centrul atenției
Grupurile de chat Telegram legate de campanie sunt pline de apeluri la grevă generală și atacuri la adresa „capitaliștilor ultra-bogați”, a afirmat fundația.
Studiul a arătat că 54% dintre susținători au menționat creșterea inegalității ca fiind o preocupare majoră, comparativ cu 13% la nivel național. Alte priorități includ mediul (43% față de 23%) și sistemul de sănătate (30% față de 19%).
Imigrația și criminalitatea – teme frecvente în politica franceză – s-au clasat pe locuri inferioare, doar 4% și 3% dintre respondenți menționându-le, comparativ cu 21% și 22% la nivel național.
Susținătorii au aprobat în proporție covârșitoare redistribuirea: 91% au fost de acord cu afirmația „Pentru a stabili justiția socială, bogații ar trebui să le dea săracilor” (față de 63%). Doar 11% au fost de acord cu afirmația „Șomerii ar putea găsi un loc de muncă dacă ar dori cu adevărat” (60% la nivel național), iar doar 15% au susținut ideea că „Există prea mulți străini în Franța” (față de 65% la nivel național).
Protestatari tineri, cu studii superioare
Profilul susținătorilor diferă, de asemenea, de cel al Vestelor Galbene, care aveau o bază puternică printre pensionari și lucrătorii din mediul rural.
Un sfert dintre susținătorii „Blocați totul” au vârste cuprinse între 25 și 34 de ani, mult peste media națională. Doar 4% au peste 70 de ani.
„Aceste date sugerează că mișcarea este structurată în principal de generațiile mai tinere, care se află adesea în centrul mobilizării sociale de stânga, în timp ce pensionarii – care au jucat un rol semnificativ în rândul Vestelor Galbene – sunt în mare parte absenți aici”, se arată în studiu.
Educația este un alt indicator: mai mult de jumătate dintre susținători au diplome universitare de licență sau superioare. Studenții, profesioniștii și managerii sunt suprareprezentați, în timp ce muncitorii și pensionarii sunt subreprezentați.
Ecouri ale Vestelor Galbene
Totuși, există și suprapuneri. Aproximativ 27% dintre respondenți au declarat că au participat la mișcarea Vestelor Galbene, iar alți 61% au declarat că au susținut-o.
Ambele grupuri sunt unite de ostilitatea față de Macron. În turul doi al alegerilor prezidențiale din 2022 dintre Macron și Marine Le Pen, 68% dintre susținătorii „Bloqueons tout” s-au abținut, au votat cu buletine albe sau au votat nul, comparativ cu 35% din publicul larg.
O altă similitudine este apelul la democrația directă. În timp ce Vestele Galbene au insistat pentru „Referendumul inițiativelor cetățenești” (prescurtat RIC), peste 80% dintre susținătorii „Bloquons tout” s-au pronunțat în favoarea referendumurilor sau adunărilor cetățenești pentru a decide legile, comparativ cu 37% din populația generală.
| Știri BVB