Liderii celor mai mari 20 de economii ale lumii au aprobat duminică un plan de extindere a înghețării plăților pentru serviciul datoriilor oficiale de către cele mai sărace țări până la jumătatea anului 2021 și au susținut o abordare comună pentru rezolvarea problemelor datoriilor lor, potrivit Reuters.

Într-o declaraţie comună, liderii G20 (grupul celor 20 de economii dezvoltate şi emergente) au încurajat puternic creditorii privaţi să ia parte la Iniţiativa pentru Suspendarea Serviciului Datoriei (DSSI) în condiţii comparabile. De asemenea, ei au dat asigurări că vor urmări cu atenţie problemele cu care se confruntă Africa şi micile state insulare.

Inițiativa de reducere a datoriei G20 – lansată la scurt timp după începerea pandemiei în primăvară – a ajutat 46 din 73 de țări eligibile să amâne 5,7 miliarde de dolari în 2020 pentru plata serviciilor datoriei, eliberând fonduri pentru țări pentru combaterea pandemiei și consolidarea economiilor lor.

Dar lipsa participării sectorului privat şi temerile ţărilor privind efectele negative asupra accesului viitor la pieţele de capital au limitat succesul programului privind îngheţarea plăţilor aferente serviciului datoriei, care iniţial urma să genereze lichidităţi suplimentare de aproximativ 12 miliarde de dolari.

Într-o declaraţie comună, miniştrii de Finanţe din G7 şi-au exprimat “regretul profund” că unele ţări au evitat participarea la iniţiativă, clasificând instituţiile lor deţinute de stat ca bănci comerciale. Doi oficiali au declarat pentru Reuters că referinţa s-a făcut clar la adresa Chinei, care, în cadrul negocierilor cu ţările sărace, a refuzat să includă creditele de la banca de stat China Development Bank şi de la alte entităţi controlate de Guvern în suma totală a datoriilor bilaterale oficiale. “Toată lumea a fost dezamăgită de lipsa de transparenţă a Chinei”, a explicat un oficial.

Criza COVID-19 a exacerbat îngrijorările cu privire la nivelurile ridicate ale datoriilor care afectează nu doar țările cu venituri mici, ci și unele state cu venituri medii.

Directorul general al Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, a cerut implementarea promptă și eficientă a cadrului de tratare a datoriilor pentru a oferi o reducere permanentă a datoriilor celor mai sărace țări, dar a spus că și alte țări au nevoie de ajutor. “În viitor, trebuie să ajutăm și acele țări care nu sunt acoperite de cadru să abordeze vulnerabilitățile datoriilor, astfel încât economiile lor să devină mai rezistente”, a spus Georgieva într-o declarație după ce s-a adresat liderilor G20.

Eric LeCompte, consilier al ONU și director executiv al Jubilee USA Network, a declarat că noul cadru va împinge sectorul privat să se implice, deoarece face ca reducerea datoriilor G20 să fie condiționată de țările care solicită un tratament similar de la creditorii privați, dar nu oferă garanții. El a spus că inițiativa G20 a exclus și țările care aveau nevoie de ajutor urgent.

„Șase din cele 12 țări cu cele mai ridicate rate de deces COVID sunt țări cu venituri medii, care rămân în afara sferei procesului de datorie G20”, a spus el.

Statele Unite au declarat că sunt deschise extinderii cadrului pentru a include țările cu venituri medii și statele insulare mici, dar oficialii americani au spus că opinia nu este în prezent împărtășită de toți membrii G20.