“Citim textul amendamentelor: ‘Să nu se mai închidă vreo capacitate pe cărbune până nu avem ceva pe gaz’. De sunat, sună bine. Problema care se pune: exista vreun risc ca Guvernul, mai ales unul interimar, să închidă vreo capacitate pe cărbune în perioada următoare? Răspunsul este nu. Nu exista. A fost spus public de către prim-ministru că am pregătit un studiu de la Transelectrica ca să explicăm Comisiei că nu mai putem închide vreun alt grup. A fost spus public că nu putem include Craiova în lista de decarbonizare pentru anul acesta, pentru că de aceasta depind energia şi termia oraşului şi Ford”, a subliniat Pîslaru, miercuri, într-un interviu acordat Digi24, conform Agerpres.
Potrivit ministrului, autorităţile române purtau de mai mult timp discuţii cu Comisia Europeană privind menţinerea în funcţiune a unor capacităţi de producţie pe cărbune.
“Deci lucrurile sunt aşa: personal, am discutat cu Comisia Europeană că, pentru ultimele închideri pe care le aveam prognozate, de 710 MW, nu vom putea închide capacităţile respective. Au fost discuţii de luni de zile, la care a participat şi Bogdan Ivan, fostul ministru al Energiei. Nu exista posibilitatea să mai închidem altceva”, a afirmat acesta.
Amendamentul adoptat de Senat nu era justificat în condiţiile în care nu exista intenţia închiderii altor grupuri energetice, susţine el.
“Şi atunci întrebarea care se pune este: de ce era nevoie de acest amendament? Care era raţiunea? (…) Dar amendamentul acesta nu vorbeşte de redeschidere, vorbeşte să nu mai închidem alte centrale. Şi repet, ca să ne audă toţi românii, nu era în plan să mai închidem nimic. Şi PSD ştia lucrul ăsta”, a susţinut Pîslaru.
Senatul a adoptat, marţi, propunerea legislativă privind decarbonizarea sectorului energetic, fiind introdus un amendament al PSD potrivit căruia scoaterea treptată din exploatare a capacităţilor de producţie de energie electrică pe bază de lignit şi huilă se va putea realiza numai după construirea şi punerea în funcţiune de noi capacităţi energetice similare.
“Capacităţile energetice pe bază de huilă şi lignit rămase disponibile la data de 31 decembrie 2021 se scot din exploatare potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, numai după construirea şi punerea în funcţiune de noi capacităţi energetice similare prevăzute la art.4 alin (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic”, prevede proiectul adoptat.
Documentul conţine mai multe excepţii în care se permite punerea în funcţiune de noi capacităţi de producere a energiei electrice pe bază de lignit sau huilă în cazuri precum: constituirea de rezerve de lignit, antracit, turbă sau huilă pentru mobilizare şi război, în scopul pregătirii, asigurării şi organizării resurselor energetice necesare în cazul instituirii stării de urgenţă şi asediu, pentru prevenirea şi combaterea ameninţărilor la adresa suveranităţii naţionale a României.
| Știri BVB