- „În Europa există suficient capital”; economiile europenilor, de 13.000 de miliarde de euro, trebuie mobilizate pentru investiții
- România ar trebui să fie în prima linie a eforturilor pentru crearea unui pilon european de apărare în cadrul NATO
- Poate că cel mai bun mesaj pentru România este că nu aveți nevoie de un alt guvern în fiecare anotimp
- Suveranitatea României nu poate fi apărată prin idei naționaliste de modă veche
Guy Verhofstadt, fost prim-ministru al Belgiei între 1999 și 2008, fost lider al grupului liberal ALDE din Parlamentul European și unul dintre cei mai cunoscuți susținători ai integrării europene, a acordat un interviu exclusiv Financial Intelligence, cu ocazia participării sale la Forumul EUROSFAT 2026, organizat de Europuls – Centrul de Expertiză Europeană, în perioada 12–13 noiembrie, la București.
Invitat special al celei de-a XIV-a ediții a forumului, desfășurată sub motto-ul „România și cele 2026 de nuanțe de adevăr”, Guy Verhofstadt a venit în România pentru lansarea în exclusivitate a ediției în limba română a cărții sale „Înfrângerea trumpismului”, în care abordează ascensiunea populismului, viitorul democrației și necesitatea unor noi soluții economice și politice.
În interviul acordat Financial Intelligence, fostul premier belgian susține că răspunsul la populism trebuie să includă democratizarea capitalului, prin participarea angajaților la acționariatul companiilor, monetizarea datelor personale și mobilizarea economiilor europenilor pentru investiții. El propune inclusiv scutiri de taxe pentru companiile care își implică angajații în acționariat.
Verhofstadt vorbește și despre necesitatea unei piețe europene de capital integrate, dezvoltarea rețelelor energetice, eliminarea dreptului de veto în Uniunea Europeană și crearea unui pilon european de apărare în cadrul NATO.
Referindu-se la România și la amenințările de securitate din regiunea Mării Negre, fostul premier belgian consideră că țara noastră ar trebui să se afle în prima linie a eforturilor pentru consolidarea apărării europene. Totodată, el avertizează că suveranitatea națională nu poate fi protejată prin izolare, ci printr-o integrare europeană mai profundă.
***
Vă mulțumim foarte mult că v-ați făcut timp pentru acest interviu. Ce înțelegeți mai exact prin „trumpism” și ce amenințare considerați că reprezintă acesta pentru Europa?
Guy Verhofstadt: Ei bine, trumpismul este cea mai evidentă formă de populism. Și chiar și după alegerile de la jumătatea mandatului din America, acesta nu dispare. Populismul continuă să existe.
Nu avem nevoie de Trump pentru a avea populism în Europa. Avem propriii noștri populiști europeni.
Ceea ce încearcă această carte să facă este să le transmită tinerelor generații că, dacă vrem să scăpăm de populism, avem nevoie de o viziune nouă, coerentă, unitară și orientată spre viitor pentru societățile noastre, o viziune prin care să răspundem anxietății și temerilor multor oameni, în special ale tinerilor, care simt că nu au niciun viitor.
Părinții lor nu au salarii suficiente, bunicii lor au pensii mici. Așadar, ce viitor au tinerii?
Mai ales într-o lume în care capitalismul devine tot mai concentrat în averile câtorva companii monopoliste, precum Meta, Google sau X.
Prin urmare, scopul cărții este să spună că avem nevoie, din nou, de un vis american: de mai multă mobilitate socială, de șansa de a ajunge în clasa de mijloc, de a deveni bogați, mai apoi.
Iar pentru aceasta, spune cartea, trebuie să democratizăm capitalul.
Nu trebuie să continuăm cu rețetele socialiste, care înseamnă mai multe taxe, mai puțină creștere economică și mai multă redistribuire. Acestea nu funcționează.
Avem nevoie de democratizarea capitalului, de extinderea deținerii de capital și, de asemenea, de monetizarea datelor.
Toate aceste mari monopoluri folosesc datele noastre în Europa și nimeni nu este remunerat pentru ele. Cu siguranță nu tinerii, care sunt principalii producători ai acestor date.
Acesta este principalul scop al cărții.
Cum vedeți această democratizare a capitalului? Ce măsuri propuneți?
Guy Verhofstadt: Propunerea mea este foarte simplă. În mod normal, o companie plătește taxe pe profit. Eu propun ca o companie să fie scutită de plata acestor taxe dacă le oferă angajaților posibilitatea de a deveni acționari.
Astfel, compania ar avea de ales între a plăti impozite statului și a-i implica pe angajați în acționariatul propriei companii.
Cred că majoritatea liderilor de companii ar considera această propunere atractivă: își pot implica angajații în acționariat și, procedând astfel, evită plata unor impozite mari către stat.
A doua propunere este crearea unui fond de pensii capitalizat masiv, deoarece aceasta este singura modalitate prin care vom putea plăti pensii decente în viitor.
Iar a treia propunere este monetizarea datelor.
Dacă marile monopoluri tehnologice vor să ne folosească datele – și le vor, pentru că acestea vor reprezenta baza economiei viitorului –, atunci trebuie să plătească pentru ele, deoarece sunt rezultatul propriei noastre creativități. Cred că, dacă facem aceste lucruri, putem inversa tendința pe care o vedem acum: creșterea inegalităților și sărăcirea tinerilor.
Prima măsură pe care ați menționat-o este deja utilizată pe scară largă de companiile din America…
Guy Verhofstadt: Pe scară largă? Să vedem cifrele. Au un program special pentru asta, este adevărat. Vorbesc despre acest lucru și în carte.
Dar în acel sistem sunt 10 milioane de angajați. În America, există însă 160 de milioane de angajați, ceea ce înseamnă că doar 6% beneficiază de acest sistem. În Europa, procentul este la jumătate, adică 3%.
Eu vreau ca acest lucru să devină generalizat.
Desigur, poate fi mai dificil în cazul companiilor mici, dar putem prevedea ca angajații să dețină acțiuni la companiile mari, listate la bursă.
Scopul este ca, în loc să plătească miliarde către stat, companiile să folosească acești bani pentru a construi o relație cu angajații lor, astfel încât aceștia să aibă, pe lângă salariu, și venituri din capital.
Pentru că valoarea capitalului va crește, iar veniturile din capital vor crește.
Și astfel ar fi interesați de profitul propriei companii.
Guy Verhofstadt: Exact. În acest fel, angajații nu își vor mai privi compania ca pe o entitate străină, pentru care trebuie doar să muncească, ci ca pe ceva care face parte și din propriile lor interese.
Ce părere aveți despre propunerea privind Uniunea economiilor și investițiilor?
Guy Verhofstadt: Aceasta este una dintre marile probleme pe care le ridic și în carte.
Pentru a construi o economie digitală capabilă să concureze cu China și America, avem nevoie de mai multe lucruri.
În primul rând, de un singur organism de reglementare. În al doilea rând, de consolidarea pieței telecomunicațiilor. Acest lucru este evident.
Dar avem nevoie și de capital. Există suficient capital în Europa. Nu lipsa capitalului este problema. Economiile aflate în conturile cetățenilor europeni din Uniunea Europeană se ridică la 13.000 de miliarde de euro. Este o sumă enormă.
Dar o mare parte din acești bani este investită de cealaltă parte a Atlanticului. Și, cu siguranță, nu este utilizată aici.
În același timp, Draghi (nn Mario) spune că avem nevoie de 600–700 de miliarde de euro anual pentru investiții. Asta înseamnă că avem în conturile noastre bani suficienți pentru 20 de ani de investiții.
Trebuie, așadar, să mobilizăm acest capital. Nu îl mobilizăm, pentru că nu avem o piață unică de capital.
Și să fim sinceri: de câți ani discutăm despre piețele de capital? De 15 ani? Cel puțin.
Și nu facem progrese.
A face progrese înseamnă eliminarea obstacolelor. Dacă două bănci vor să fuzioneze, nu ar mai trebui să existe obstacole impuse de autoritățile naționale care nu doresc acest lucru.
Înseamnă să avem o singură piață bursieră, în locul mai multor piețe bursiere.
Înseamnă multe lucruri, dar vă dau doar câteva exemple.
Dar este absolut esențial să realizăm acest lucru. Altfel, Europa va continua să aibă o poziție slabă în economia digitală.
*Despre România, securitatea Mării Negre și apărarea europeană
Aș dori să vă întreb și despre România. Cum vedeți rolul său în regiune și în Europa, având în vedere problemele de securitate din Marea Neagră?
Guy Verhofstadt: România are, cu siguranță, o poziție centrală.
Pentru că unii dintre adversarii noștri… Rusia, în mod evident – amenință întreaga regiune. De aceea, cred că ar fi în interesul României să se afle în prima linie a eforturilor pentru crearea unei apărări europene.
Nu independent de NATO, ci ca pilon european al NATO. Pentru că, atunci când NATO intervine, este întotdeauna vorba despre o coaliție a statelor dispuse să participe.
În schimb, dacă ar exista un pilon european de apărare, acesta ar interveni în cazul unei probleme, dacă România ar fi atacată sau dacă ar fi atacate alte țări din regiune.
Prin urmare, cred că apărarea europeană ar consolida independența, poziția și suveranitatea României.
*Despre integrarea europeană și reforma instituțiilor UE
Sunteți un susținător al unei integrări europene mai profunde. Ce decizii considerați că trebuie luate la nivel instituțional?
Guy Verhofstadt: Pentru a merge în această direcție, primul lucru este eliminarea dreptului de veto și a unanimității.
Pentru că, dacă vom continua să avem 27 de state membre care trebuie să spună „da” pentru fiecare pas înainte, acel pas nu se va produce niciodată.
Poate, modalitatea de a realiza acest lucru ar fi încheierea unui tratat separat între statele care vor să avanseze.
Cred că am făcut foarte multe încercări de a modifica tratatele existente și întotdeauna există cineva care nu este de acord și blochează procesul.
Prin urmare, soluția este ca statele care vor să avanseze în domenii precum apărarea europeană, o economie digitală europeană unică și alte asemenea domenii să încheie un tratat separat.
Pentru mine, aceasta este singura cale de urmat.
Și cum vedeți funcționarea unui asemenea sistem? Nu ar însemna separarea UE sau care ar fi forma?
Guy Verhofstadt: Nu. Nu vom crea două Parlamente Europene, două Comisii Europene și două Consilii Europene. Am putea folosi aceleași instituții.
Pur și simplu vom folosi instituțiile existente, care ar avea competențe mai extinse decât în prezent, deoarece ar exista un al doilea tratat care ar acoperi o serie de competențe distincte, în special în domeniul apărării, economiei, industriei și așa mai departe.
*Despre competitivitatea europeană și energie
Ați vorbit despre competitivitatea Europei. Cum vedeți perioada următoare, având în vedere situația actuală? Aș dori să abordăm și problema energiei, care reprezintă un element esențial al competitivității companiilor europene.
Guy Verhofstadt: Cred că singura cale este să consolidăm în continuare Uniunea Energetică.
În mod special, trebuie să dezvoltăm rețeaua energetică europeană, astfel încât energia ieftină dintr-o parte a Europei să poată ajunge în celelalte regiuni ale continentului.
Acest lucru este absolut urgent. Independența energetică a Europei este o problemă critică.
În opinia mea, ea poate fi asigurată doar prin utilizarea într-o măsură mai mare a surselor de energie sustenabile. Dar energia trebuie să poată ajunge acolo unde avem nevoie de ea.
Și aici intervine problema rețelelor. Există încă probleme uriașe în Europa.
Una dintre investițiile critice și urgente pe care trebuie să le facem, folosind toate aceste miliarde și trilioane despre care vorbim, este dezvoltarea și consolidarea rețelei energetice europene.
*Mesajul pentru liderii europeni și pentru România
În încheiere, ce mesaj le-ați transmite liderilor europeni?
Guy Verhofstadt: Liderii europeni trebuie să fie curajoși și să nu aștepte până la următoarea criză.
Și României?
Guy Verhofstadt: Și pentru România, același lucru!
Poate că cel mai bun mesaj pentru România este că nu aveți nevoie de un alt guvern în fiecare anotimp.
Și, cu siguranță, trebuie să continuați să credeți în integrarea europeană ca fiind cea mai bună modalitate de a garanta suveranitatea țării.
Suveranitatea unei țări nu poate fi apărată prin idei naționaliste de modă veche, potrivit cărora România ar putea face față singură oricărei provocări.
Și în trecut s-a crezut acest lucru.
Citeam o carte scrisă de Manning (nn. Olivia), o femeie care a locuit la București chiar înainte de izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial.
Este o carte frumoasă, iar autoarea descrie cum liderii României credeau, la acel moment, că țara ar putea rămâne în afara furtunii istoriei, în afara violenței lui Stalin, pe de o parte, și a lui Hitler, pe de altă parte.
Dar acest lucru nu s-a întâmplat.
Ei bine, același lucru este valabil și astăzi.
Nu îți aperi suveranitatea națională sperând că nimeni nu te va atinge. O poți apăra doar printr-o abordare activă, în care suveranitatea europeană face parte din propria ta suveranitate națională.
Vă mulțumesc foarte mult!
| Știri BVB