Îndatorarea la nivel global a atins un nou record în trimestrul al doilea al anului 2024, depășind 240 de trilioane USD (excluzând instituțiile financiare), conform datelor Institutului de Finanțe Internaționale (IIF), semnalează Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al BNR. El a scris pe LinkedIn:
“Folosind metodologia IIF, datoria globală totală era de aproximativ 60 de trilioane USD în anul 2000. Cu alte cuvinte, în mai puțin de 25 de ani, datoria globală a crescut de patru ori, una dintre cele mai dramatice transformări economice ale generației noastre.
Cea mai mare parte a acestei creșteri este atribuită sectorului public. Practic, fiecare criză a fost “rezolvată” prin și mai multă îndatorare. Guvernele au devenit principalul motor al îndatorării globale, în contextul deficitelor bugetare tot mai mari din ultimii ani. De exemplu, în SUA, cea mai mare economie a lumii, deficitul public a atins nu mai puțin de 1,7 trilioane USD în 2023, echivalentul a peste 6% din PIB.
Pe măsură ce guvernele se împrumută masiv pentru a stimula economia sau pentru a face față crizelor, raportul datorie/PIB la nivel global a ajuns la 250%. Însă rar se întâmplă ca astfel de situații să se termine bine.
Îndatorarea excesivă nu este doar un număr pe hârtie, ea are consecințe tangibile. Aproape fiecare criză financiară majoră din ultimul secol a avut ca punct de pornire acumularea excesivă de datorii. Sistemul financiar global devine vulnerabil atunci când debitorii supraexpuși (fie că aceștia sunt guverne, companii sau persoane fizice) nu mai pot face față obligațiilor. Aceste vulnerabilități s-au resimțit istoric cel mai acut în economiile emergente, unde un dolar puternic (alimentat în prezent de cererea pentru active americane și de așteptările privind o politică monetară mai restrictivă) poate complica rambursarea datoriilor externe.
Cu cât împrumutăm mai mult acum, cu atât vom plăti mai scump în viitor, noi sau copiii noștri. Iar corecțiile sunt usturătoare: istoria ne arată că datoriile sunt de multe ori reduse de inflație, războaie, default-uri sau de represiune financiară (dobânzi mai mici decât rata inflației). Reducerea prin surplusuri primare și creștere economică este desigur de preferat, însă destul de greu de obținut.
„Să nu datorezi niciodată mai mult de jumătate din ceea ce poți plăti ușor“ a spus acum ceva vreme Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, inspirându-se din cuvintele lui Eugeniu Carada, ctitorul BNR. Poate că cei profund îndatorați ar trebui să reflecteze asupra acestor cuvinte.”
| Știri BVB