• Ministrul comerțului și industriei din India a exclus ideea de a adera la Parteneriatul Economic Regional Cuprinzător, susținând că nu este în interesul țării să facă parte dintr-un acord de liber schimb cu China.

• RCEP este cel mai mare acord de liber schimb din lume în funcție de PIB-ul membrilor săi.

Ministrul comerțului din India a respins ideea de a adera la Parteneriatul Economic Regional Cuprinzător, cel mai mare acord comercial din lume, susținând că nu este în interesul țării să facă parte dintr-un acord de liber schimb cu China, potrivit CNBC.

„India nu va adera la RCEP, deoarece nu reflectă principiile directoare pe baza cărora a fost inițiată ASEAN, nici nu este în interesul națiunii să încheie un acord de liber schimb cu China”, a declarat ministrul indian al comerțului și industriei, Piyush Goyal, într-un interviu acordat lui Tanvir Gill de la CNBC.

Acordul RCEP a fost semnat în 2020 de 15 țări din Asia-Pacific – care reprezintă 30% din PIB-ul mondial – și a intrat în vigoare în ianuarie 2022. Țările sunt cele 10 membre ale Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est și cinci dintre cei mai mari parteneri comerciali ai acestora, China, Coreea de Sud, Japonia, Australia și Noua Zeelandă.

Negocierile pentru RCEP au început în 2013 și au inclus inițial India, pe care unii membri o considerau o contrapondere la China. Cu toate acestea, în 2019, India a ales să nu adere la RCEP, invocând probleme nerezolvate legate de „interesele fundamentale”. La acea vreme, India nu a explicat care erau unele dintre aceste interese fundamentale nerezolvate.

Goyal a menționat că, la acel moment, India avea deja un acord de liber schimb cu ASEAN, Japonia și Coreea, precum și un comerț bilateral cu Noua Zeelandă în valoare de 300 de milioane de dolari.

„Nu a fost în interesul fermierilor noștri, RCEP nu a reflectat aspirațiile industriilor și sectorului nostru mic și micro, mijlociu și, într-o anumită formă, nu a fost altceva decât un acord de liber schimb cu China”, a spus el.

„Când privești din obiectivul aflat în afara țării, nu realizezi cât de dificil este să concurezi împotriva unei economii netransparente”, a continuat ministrul, referindu-se la China.

„Cu siguranță, nimeni de acasă nu ar dori să aibă un ALS cu [o] economie netransparentă, foarte opacă în practicile sale economice, în care atât sistemele comerciale, cât și sistemele politice, economia – modul în care este gestionată – sunt complet diferite de ceea ce dorește lumea democratică”.

Goyal a acuzat, de asemenea, China că utilizează politicile Organizației Mondiale a Comerțului în avantajul său, inundând diverse economii cu bunuri la prețuri scăzute care adesea nu îndeplinesc standardele de calitate.

De la panouri solare la automobile și oțel, China a produs recent mai multe bunuri într-o economie care a fost greu de absorbit, ceea ce a dus la un val de exporturi ieftine către piețele externe.

Ambiții în domeniul semiconductorilor

Ministrul a prezentat, de asemenea, argumente solide pentru ca India să devină o țară  „Plus One” alături de Taiwan,  în domeniul semiconductorilor.

„China Plus One” este o expresie folosită pentru a descrie o strategie a lanțului de aprovizionare care vede companiile diversificând producția și aprovizionarea, continuând operațiunile pe continent și extinzându-se și în alte țări. Această abordare urmărește reducerea riscurilor legate de dependența totală de piață sau lanțul de aprovizionare al unei singure țări.

În urma acestei idei, Goyal crede că India poate deveni un loc alternativ în regiune pentru companiile care doresc să se diversifice în afara Taiwanului pentru semiconductori.

„Încurajăm în mare măsură [industria] semiconductorilor. Am început să construim ecosistemul, ceea ce este esențial înainte de a putea vedea tot mai multe companii care vin în țară pentru fabricarea efectivă a semiconductorilor”, a spus Goyal.

„Ne așteptăm ca cererea de  semiconductori să fie de aproximativ 100 de miliarde de dolari până în 2030 și va crește exponențial ulterior”, a spus el, adăugând că interesul pentru industria semiconductoilor din India se extinde „cu salturi și limite”.

India își propune să se stabilească ca un important centru de cipuri similar cu SUA, Taiwan și Coreea de Sud, căutând în mod activ companii străine pentru a-și stabili operațiunile în țară.

La începutul acestui an, prim-ministrul Narendra Modi a inaugurat trei fabrici de semiconductori, ridicând numărul total de fabrici aflate în dezvoltare în India la patru. Una dintre aceste fabrici este un joint venture între Tata Electronics și Powerchip Semiconductor Manufacturing Corp din Taiwan. Fabrica, care este înființată în Dholera, statul Gujarat, este de așteptat să livreze primul său lot de semiconductori până la sfârșitul anului 2025 sau începutul lui 2026.

Întrebat dacă India poate fi „plus unu” din Taiwan în domeniul semiconductorilor, Goyal a spus că dimensiunea țării sale, democrația și statul de drept înseamnă că este o locaţie sigură.

„Oferă o alternativă în care veți avea întotdeauna o populație tânără, o cerere uriașă și statul de drept care să o susțină”, a spus el.

Lumea recunoaște că orice concentrarea excesivă într-o anumită regiune este plină de riscuri grave, a adăugat Goyal.

Strategia de cipuri a Indiei are două componente principale: atragerea de companii străine pentru a-și stabili operațiuni și pentru a investi în țară, precum și formarea de parteneriate cu alte națiuni majore de semiconductori, cum ar fi SUA. În 2021, guvernul a aprobat un program de stimulente de 10 miliarde de dolari pentru sector, care este disponibil și companiilor străine.

Începând cu 2024, Taiwanul, puterea mondială a producției de cipuri, este de așteptat să dețină aproximativ 44% din cota de piață globală, urmată de China cu 28% și Coreea de Sud cu 12%, potrivit unui raport. SUA și Japonia reprezintă 6% și, respectiv, 2%.

Autorii raportului, compania de consultanță din Taiwan Trendforce, au declarat că ponderea capacității globale a Taiwanului în procesele de producție avansate este de așteptat să scadă la 40% până în 2027, în timp ce Coreea de Sud ar putea înregistra o scădere cu 2%. În aceeași perioadă, se preconizează că cel al Chinei va crește cu 3% până la 31%.