Update articol:
Curtea de Conturi Europeană este cu ochii pe deșertificarea terenurilor

Ingineria genetică nouă, cu caracter aplicativ – soluția la schimbările climatice

pixabay.com pixabay.com

România este unul dintre cele mai vulnerabile state din Uniunea Europeană (UE) la schimbările climatice, cu risc crescut de deșertificare în Dobrogea, potrivit rapoartelor de specialitate citate de fermierinromania.ro.

Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS), spune:  „România se află la nivelul în care caută soluții pentru ca plantele să reziste mai mult la boli și la dăunători. Schimbarea de tehnologie presupune și modificarea perioadelor de plantare a culturilor, trebuie schimbat sistemul de fertilizare și tehnica de lucru a pământului. În noile condiții, nu sunt recomandate cantitățile mari de îngrășăminte care conțin minerale. Mai apare un fenomen specific României, și anume seceta atmosferică, adică o reducere a umidității în atmosferă, ceea ce creează un șoc termic care degradează plantele”. 

Valeriu Tabără consideră, citat de fermierinromania.ro,  că soluția la schimbările climatice este ingineria genetică nouă, cu caracter aplicativ: “Cercetarea ar trebui să se orienteze către crearea unor forme cu genotipuri care să îmbunătățească genomele plantelor. De exemplu, se transferă gene de la sorg la porumb. În lume, se întâmplă astfel de fenomene de inginerie genetică, dar, în UE, anul trecut, s-a interzis multiplicarea genetică. Europa rămâne extrem de conservatoare în fața acestui fenomen, în vreme ce pe planetă unii deja fac o revoluție verde genomică”.

Răzvan Teodorescu, prorector al Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București (USAMV), afirmă, pentru fermierinromania.ro,  că România are soiuri deja consacrate, dar trebuie să implementeze în producție și noi soiuri care sunt acum căutate pe plan mondial, pentru că a devenit un exportator important de produse agricole: „Pentru a lupta cu schimbările climatice, este nevoie de ameliorarea soiurilor și de o varietate a acestora. Acest proces necesită, însă, cercetări de durată. Varianta mult mai rapidă este de a identifica un soi care produce în condițiile climatice din România și de a-l înmulți, fie clasic, fie prin microînmulțire, adică o multiplicare rapidă, dar care nu schimbă nimic din genetica plantei. Acest lucru se și întâmplă în România, la institutele de cercetare de la Mărăcineni și Ștefănești, din județul Argeș”.

Teodorescu este de părere că România este, totuși, într-o zonă mai protejată din punctul de vedere al schimbărilor climatice, dar pledează pentru utilizarea de soiuri variate, pentru a evita riscul ca un anumit soi să fie atacat de boli sau de dăunători și, astfel, să fie compromisă producția. Prorectorul USAMV dă exemplul istoric al atacului filoxerei asupra viței-de-vie, care a impus introducerea de soiuri americane în producția românească, dar și europeană.

Într-un raport publicat la sfârșitul anului trecut, Curtea de Conturi Europeană a ajuns la concluzia că, deși deșertificarea și degradarea terenurilor sunt amenințări actuale și în creștere în UE, Comisia nu are o imagine clară cu privire la aceste provocări, iar măsurile luate pentru combaterea deșertificării sunt lipsite de coerență. „Comisia nu a evaluat progresele înregistrate în ceea ce privește îndeplinirea angajamentului (UE și al statelor membre – n.r.) de a atinge obiectivul privind neutralitatea din punctul de vedere al degradării terenurilor până în anul 2030”, se arată în documentul instituției europene.

Curtea de Conturi Europeană (CCE) constată, potrivit fermierinromania.ro că, la nivelul UE, nu există nicio strategie privind combaterea deșertificării și a degradării terenurilor, deși în sudul Portugaliei, în anumite părți ale Spaniei, în sudul Italiei, în sud-estul Greciei, în Malta, în Cipru și în anumite zone adiacente Mării Negre din Bulgaria și din România, riscul deșertificării este deosebit de grav, potrivit auditorilor CCE. Studiile de specialitate avertizează că aceste zone sunt adesea afectate de eroziunea solului, de salinizare, de pierderea carbonului organic din sol, de declinul biodiversității solului și de alunecări de teren.

În raportul CCE, România apare ca exemplu de măsură ineficace pentru combaterea deșertificării: „Programul de dezvoltare rurală al României pentru perioada 2014-2020 conține un pachet de măsuri de agromediu care vizează în special problemele legate de deșertificare în România. Pachetul este accesibil fermierilor din zonele selectate care prezintă un risc ridicat de deșertificare. Valoarea ajutorului este de 125 de euro pe hectar. Pentru a-l primi, fermierii trebuie să se angajeze să planteze culturi rezistente la secetă, să practice rotația culturilor și să reducă lucrările de arat la minimum. Sunt eligibili numai fermierii cu mai puțin de 10 hectare de teren arabil.

Pachetul conține o serie de elemente care ar putea fi benefice pentru terenuri. Acesta nu a fost însă bine conceput. Valoarea ajutorului disponibil nu constituie o justificare financiară suficientă pentru ca fermierii care dețin mai puțin de 10 hectare să se conformeze cerințelor exigente ale măsurii. În consecință, niciun beneficiar eligibil nu a aplicat pentru pachetul privind deșertificarea și nicio plată nu a fost efectuată”.

Comisia Europeană, în propunerile formulate pentru viitoarea Politică Agricolă Comună, acordă o mai mare importanță măsurilor legate de mediu și de climă, condiționalitățile pentru alocările de fonduri vizând cerințe mai stricte pentru protecția mediului.

 

 

BVBStiri BVB

UAMT S.A. (UAM) (30/10/2020)

Raport semestrial consolidat S1 2020

SOCIETATEA ENERGETICA ELECTRICA S.A. (EL) (30/10/2020)

Tranzactii parti afiliate - SDTN si EFSA

S.N. NUCLEARELECTRICA S.A. (SNN) (30/10/2020)

Informare Depozitarul Central - structura sintetica la 27.10.2020

ALRO S.A. (ALR) (30/10/2020)

Raport conf. art. 92 ind. 3 Legea 24/2017