Interviu Cosmin Ghiță: “Mi-am propus ca în mandatul meu Nuclearelectrica să devină un reper internațional în industrie”

• “Energia nucleară va ajunge la un estimat de 36% la nivel național și un estimat de 66% din  totalul energiei curate la nivel național”

• “2024 și 2025 sunt anii în care am înregistrat progrese semnificative în dezvoltarea proiectelor, practic am pus, contractual, bazele finalizării acestora”

• Interviu cu Cosmin Ghiță, directorul general al Nuclearelectrica

Domnule Ghiță, care este stadiul proiectelor de investiții derulate de Nuclearelectrica, în principal cele de extindere a capacităților de producție? Când vor fi definitivate?  

Cosmin Ghiță: Prin strategia noastră de investiții, concretizăm, în primul rând, investiții menite să modernizeze și să extindă capacitățile de producție, contribuind la securitatea energetică a României, la tranziția energetică și la atingerea obiectivelor de mediu.

Portofoliul de investiții strategice ale companiei, pentru următorul deceniu, este gândit și dezvoltat pentru a acoperi trei arii majore:

• Extinderea și diversificarea capacității de producție prin dezvoltarea Proiectului Unităților 3 și 4 CNE Cernavodă (1400 MW capacitate instalată) și Proiectul Reactoarelor Modulare Mici (SMR) (462 MW capacitate instalată).
• Consolidarea siguranței, fiabilității și excelenței operaționale a capacității existente prin: Proiectul Retehnologizării Unității 1 CNE Cernavodă, prelungirea duratei de viață cu încă 30 de ani începând cu anul 2030; Depozitul Intermediar de Combustibil Ars (DICA); Centrul pentru situații de urgență; Modernizarea și dezvoltarea fabricii de combustibil nuclear; Modernizarea, retehnologizarea și dezvoltarea fabricii de prelucrare a concentratelor de uraniu; Transformare și reziliență digitală și alte investiții semnificative preconizate.
• Sustenabilitate și inovare prin implementarea instalației de detritiere a apei grele (prima din Eurupa și a treia la nivel global) și diversificarea portofoliului de produse prin producerea de radioizotopi medicali, cu prioritate acordată domeniului medical din România.

2024 și 2025 sunt anii în care, conform etapelor de derulare, am înregistrat progrese semnificative în dezvoltarea proiectelor, practic am pus, contractual, bazele finalizării acestora.

Pentru retehnologizarea Unității 1, SNN a semnat contractul EPC, cu o valoare estimată de 1,9 miliarde euro, contractul vital, critic pentru finalizarea acestui proiect. Contractul constă în: elaborarea proiectului detaliat și a detaliilor de execuție, achiziția de echipamente și materiale, executarea lucrărilor de retubare și a lucrărilor de renovare, precum și construirea infrastructurii necesare pentru proiectul de renovare a Unității 1 a centralei nucleare de la Cernavodă.

În septembrie 2025, Nuclearelectrica a început lucrările civile de construcție, iar recent a obținut finanțare de 540 milioane de euro de la sindicatul bancar condus de JP Morgan,  un argument pentru soliditatea proiectelor derulate de SNN. Unitatea 1 va fi oprită pentru retehnologizare în 2027, cu reconectare la rețea pentru încă 30 de ani, în 2030.

Pentru Unitățile 3 și 4, am semnat Contractul EPCM (3,2 mld Euro), cu o durată estimată de 108 luni, este structurat în două faze, și anume faza LNTP (24-30 de luni) și, ulterior, sub rezervă perfecționării și convenirii condițiilor comerciale și a luării Deciziei Finale de Investiție în conformitate cu Acordul de sprijin dintre statul român și SNN, faza FNTP (80-84 de luni). Așadar, unitățile 3 și 4 pot fi puse în funcțiune la începutul anilor 2030.

La sfârșitul fazei LNTP, fezabilitatea proiectului va fi reexaminată pe baza noilor indicatori tehnici și economici și va fi adoptată Decizia Finală de Investiție, permițând astfel avansarea în Faza III – Construcție (FNTP).

Avem și un sprijin financiar de 80 de milioane de euro pentru EnergoNuclear din partea sindicatului bancar condus de JP Morgan.

În cazul Reactoarelor Modulare Mici (SMR), suntem în plină derulare a fazei a doua a studiilor FEED 2, studii cu o durată estimată de 15 luni, la sfârșitul cărora se vor obține date suplimentare privind fezabilitatea și economia tehnologiilor SMR. Centrala nuclearoelectrică de la Doicești va fi de tip SMR, tehnologie NuScale VOYGR cu 6 module și o putere instalată de 462 MWe. Obiectivul nostru, conform strategiei de lucru, este să avem primul modul operațional deceniul acesta.

Energia nucleară a revenit în centrul atenției la nivel european, la nivel internațional. Concret, ce avantaje are extinderea capacităților pentru România? Despre câți MWe capacitate instalată nou discutăm?

 Cosmin Ghiță: 700 de MW prin retehnologizarea Unității 1, 1400 MW prin reactoarele 3 și 4 și 462 MW prin cele 6 module SMR, așadar, fără Unitatea 2, discutăm de 2562 MW capacitate instalată în noi unități nucleare, capacitate care conferă un avantaj economic, industrial, de resurse umane și tehnologic României, și implicit o poziționare regională care poate fi valorificată pe termen lung. Concret, energia nucleară va ajunge la un estimat de 36% la nivel național și un estimat de 66% din  totalul energiei curate la nivel național.

Nu este România singurul stat care dezvoltă programul nuclear. Marea diferență, avantaj cert pentru România, este că Nuclearelectrica are know how-ul și capacitatea de a concretiza aceste proiecte în timp util. La COP28, în decembrie 2023, 22 de țări, inclusiv România, au semnat o declarație importantă, cu scopul de a tripla capacitatea globală de energie nucleară până în 2050, pentru a sprijini acțiunile climatice și a atinge emisii nete zero.

Recent, programul Nuclear Illustrative program (PINC) publicat de Comisia Europeană arată că reactoarele de capacitate mare, combinate cu SMR-urile, ar putea ajunge la peste 150 GW în UE până în 2050 (față de 100 GW în prezent). Aceasta este și estimarea Alianței Nucleare – un grup mare de state membre care susțin dezvoltarea energiei nucleare (inclusiv România).

Dincolo de aspectele evidente, securitate energetică, prin producție și caracteristicile energiei nucleare, beneficiile țin de dezvoltare economică, dezvoltarea lanțului de aprovizionare în România, cu efecte colaterale, numărul de locuri de muncă, estimat undeva la 20.000, la nivel de industrie.

Un alt mare avantaj este asigurarea back up-ului și complementarității cu sursele regenerabile, energia nucleare având o disponibilitate mare, un factor de capacitate mare, dependență redusă de factorul climatic.  Dar și flexibilitate prin SMR, acesta fiind unul din obiectivele dezvoltării la nivel internațional a reactoarelor modulare.

Portofoliul global de SMR a crescut cu 65% din 2021 până la o capacitate planificată de 22 gigawați, necesitând investiții totale de 176 miliarde de dolari, conform Wood Mackenzie. Asta înseamnă un interes fantastic față de această tehnologie într-un interval scurt de timp. La Nuclearelectrica am văzut acest potențial, raportat la nevoile viitoare concrete de sistem, din 2019, iar astăzi este o cursa internațională pentru accelerarea acestor tehnologii. Problema actuală dezbătută intens nu este cea a necesității SMR-urilor, ci a identificării măsurilor și acțiunilor pentru a atinge un consens internațional în reglementare și atingerea de economii la scală mare care să permită susținerea tehnologiilor și implicit reducerea semnificativă a costurilor. Cu siguranță se va ajunge curând în acest punct. De aceea, pentru Nuclearelectrica și pentru România dezvoltarea acestui proiect va însemna o diferența uriașă de poziționare internațională, un punct de reper.

Comisia Europeană a anunțat recent în mod oficial crearea unei alianțe industriale dedicate reactoarelor modulare mici (SMR), care se va concentra pe accelerarea implementării acestora și pe asigurarea unui lanț de aprovizionare puternic în UE, inclusiv a unei forțe de muncă calificate.

Odată cu finalizarea proiectului SMR de la Doicești, România are posibilitatea de a deveni un lider regional în dezvoltarea acestor tehnologii, cu oportunități majore nu numai pentru securitatea energetică a României, ci și pentru dezvoltarea lanțului de aprovizionare aferent.

Proiectul va sprijini, de asemenea, eforturile țării de a se industrializa din nou, devenind, potențial, un centru de producție și asamblare a componentelor și un centru de formare a viitorilor operatori. La care adăugăm potențialul pentru centrele de date.

Deci, potențialul și cererea există. Și Nuclearelectrica face parte din această renaștere nucleară prin proiectele pe care le avem în derulare în diferite faze de dezvoltare. Am anticipat această revigorare a industriei nucleare pe fondul transformărilor rezultate din politici, necesități și măsuri concrete aplicabile. Acesta este unul dintre motivele pentru care pregătirea și plasarea unui operator nuclear precum Nuclearelectrica în fruntea acestei enorme serii de beneficii a fost și este crucială. Asta presupune dezvoltarea integrată pe termen lung: să anticipezi și să implementezi. Toate aceste proiecte sunt în avantajul României.

Recent ați comunicat de Feldioara va livra dioxid de uraniu către centralele nucleare din Argentina. Știu că ați declarat acum câțiva ani că una dintre prioritățile dumneavoastră era consolidarea ciclului de combustibil nuclear.

Cosmin Ghiță: Da, a fost într-adevăr o prioritate, în primul rând pentru siguranța Nuclearelectrica raportat la proiectele de investiții  și apoi pentru că România a avut toată această infrastructură critică și trebuia nu doar menținută, ci și consolidată. Să deții acest ciclu al combustibilului este esențial: elimină riscul dependenței de un singur furnizor și permite dezvoltare, așa cum s-a întâmplat recent.

Nuclearelectrica a preluat o parte din  activele Feldioara în decembrie 2022, iar în prima parte a anului 2023, Feldioara, era deja operaționalizată. Am continuat să modernizăm, încă mai avem lucruri de făcut. Însă faptul că în prezent Feldioara, filiala SNN și o spun cu mândrie, livrează către Argentina dioxid de uraniu procesat la noi, este o evoluție. O entitate 100% românească care deschide ușa către internațional. Din nou, dezvoltarea, extinderea, poziționarea sunt esențiale pentru o companie.

Revin la două proiecte ale Nuclearelectrica care sunt unice în Europa: instalația de detritiere și proiectul izotopilor medicali. De ce această direcție de dezvoltare la Nuclearelectrica?

Cosmin Ghiță: Pentru că înseamnă dezvoltare, diversificare, unicitate pentru Nuclearelectrica. Pentru că mi-am propus că în mandatul meu Nuclearelectrica să devină un reper internațional în industrie!

La Instalația de Detritiere, am început deja din 2024 lucrările. Această instalație are scopul de a elimina tritiul din instalație, ceea ce va duce la o protecție sporită a mediului, în deplină concordanță cu obiectivele noastre de ESG. Are la bază o tehnologie românească inovatoare, dezvoltată de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice și Izotopice – ICSI Rm. Vâlcea. Instalația de Detritiere de la Cernavodă va fi  prima din Eurupa și a treia din lume și va oferi României oportunitatea de a deveni un centru european pentru producția și exportul de tritiu – combustibilul candidat pentru viitoarele reactoare de fuziune.  Am  încheiat un acord de finanțare cu BEI, pentru 145 milioane de euro, pentru realizarea acestui proiect.

Proiectul izotopilor medicali, specific Lutetiu-177, va fi dezvoltat în parteneriat cu Framatome, companie care deține  expertiză necesară pentru implementarea unor soluții similare în industria nucleară.

Lumea medicală are nevoie de acești izotopi, iar Nuclearelectrica, prin tehnologia pe care o operează la Cernavodă, poate concretiza un astfel de proiect. România are prioritate pentru că vom asigura acces prioritar pentru România la peste 4.000 de tratamente oncologice avansate (market based), consolidând poziția țării în domeniul medicinei nucleare. Totodată, proiectul va permite sprijinirea gratuită a 20 de pacienți români, care vor beneficia anual de terapii moderne bazate pe acest izotop utilizat la nivel mondial în tratamentul țintit al cancerului de prostată și al tumorilor neuroendocrine.

Este Nuclearelectrica atractivă din punct de vedere al atragerii de parteneri și finanțare?

Cosmin Ghiță: Cu siguranță. Pentru toate proiectele lucrăm cu parteneri internaționali și naționali cu foarte multă experiență în industria nucleară, care înțeleg specificul și cerințele extrem de complexe asociate dezvoltării proiectelor nucleare. Experiența și know-how-ul sunt absolut esențiale în această industrie. De aceea dezvoltăm parteneriate cu lideri internaționali din domeniu, urmărind aceleași principii care definesc compania: securitate nucleară, excelență tehnică, calitate, respectarea termenelor și eficiență financiară – pentru ca fiecare proiect să devină o contribuție reală în dezvoltarea României.

Proiectele Nuclearelectrica sunt proiecte atractive, fapt confirmat și de finanțările obținute. Dacă proiectele nu sunt serioase, robuste, dacă nu conferă încredere, e dificil să atragi și parteneri și finanțare. Cred că parteneriatele Nuclearelectrica și acordurile de finanțare sunt, dincolo de obiectivul concret, o dovadă de încredere a maturității companiei și proiectelor sale, o dovadă de încredere majoră și sprijin acordate industriei nucleare din România.