• “Este un interes reciproc avantajos, al acționarilor și al companiei, ca SNN să dețină o poziție solidă în piața de capital. Răspundem simultan interesului investitorilor și putem valorifica acest aspect în viitor pentru proiecte strategice de investiții”
• România este un stat care poate fi imens valorificat din punct de vedere investițional
• Ne-am angajat în promovarea unei culturi anticorupție adecvate, în baza principiului de ”toleranță zero” față de mită și corupție

Interviu cu domnul Cosmin Ghiţă, directorul general al Nuclearelectrica

Care este stadiul achiziției activelor sucursalei Feldioara aparțînând Companiei Naționale a Uraniului?

Cosmin Ghiţă: Pentru ambele proiecte vom realiza o analiză de tip due diligence pentru a avea scenariile cele mai bune/eficiente de preluare a acestor active. Având în vedere că aceste analize urmează să fie inițiate, este prematur în acest moment să furnizăm detalii despre modalitățile de preluare, în ambele cazuri. În momentul în care vom deține date certe rezultate din analize, le vom comunica. Este o decizie a acționarilor SNN în sensul preluării acestor active, iar SNN va propune acestora modalități concrete ulterior definitivării analizelor.

Interviu Cosmin Ghiţă, Nuclearelectrica: “Liberalizarea deplină a pieței de energie electrică este vitală pentru facilitarea construcției de noi capacități energetice” (partea I)

 Este pregătită Nuclearelectrica pentru posibile atacuri cibernetice?

Cosmin Ghiţă: Trăim într-o perioadă în care, din păcate, componenta de cyber security este o prioritate constantă, cu atât mai mult cu cât SNN este un producător nuclear de energie. Securitatea cibernetică a fost dintotdeauna o preocupare pentru industrie, pentru SNN, și am investit constant în îmbunătățiri. SNN este o companie pregătită din acest punct de vedere, de asta suntem tot timpul atenți la cele mai recente tehnologii, avem în permanenţă un schimb de experiență cu cei din industria nucleară la nivel global.

Pentru perioada următoare, următorii 5 ani, ne vom concentra atenția pe 4 componente majore:  Componenta de modernizare tehnologică pentru sisteme informatice și de proces ; Componenta de digitalizare procese business ; Componenta Inovare și Educare și evident Componenta Cybersecurity, implicit creșterea nivelului de securitate cibernetică a zonei informatice (IT) și operaționale (OT) aliniat cu standardele și practica internațională la nivelul instalațiilor nucleare. În acest sens, vor fi implementate o serie de soluții de protecție și monitorizare a securității cibernetice a infrastructurii IT-OT, un centru de monitorizare a evenimentelor de securitate și vor fi asigurate mecanismele și tehnologiile necesare răspunsului la incidente de securitate, cu capabilități de detecție și raportare a acestora către centrul național CERT.RO.

Cum apreciați evoluția prețului acțiunilor SNN la Bursă de Valori? Ce mesaj le transmiteți Investitorilor, în condițiile scăderii ratingului de țară al României? 

Cosmin Ghiţă: SNN a avut o evoluție frumoasă pe Bursă de Valori București din punctul de vedere al prețului acțiunii și al prezenței în indicele BET. Cred că este o evoluție direct proporțională cu rezultatele financiare și non-financiare ale companiei, la care se adaugă anual un randament bun al dividendelor. Concret, treaba management-ului este să dezvolte, să crească, să transforme compania, restul este până la urmă un corolar. Toate acțiunile management-ului, bune sau mai puțin bune, responsabilitatea sau lipsa acesteia se reflectă în piețele pe care o companie activează.

Am înregistrat și noi o scădere absolut firească în perioada de început a pandemiei de covid 19, dar piața are propriile mecanisme de reglare în astfel de situații.

Este un interes reciproc avantajos, al acționarilor și al companiei, ca SNN să dețină o poziție solidă în piața de capital. Răspundem simultan interesului investitorilor și putem valorifica acest aspect în viitor pentru proiecte strategice de investiții.

România este un stat cu un mare potențial de creștere. Sunt convins că acest potențial va fi valorificat în perioada următoare și corelat  în timp cu predictibilitate și stabilitate în legislația fiscală sau în orice alt domeniu cu impact direct asupra potențialului de creștere și/sau de atragere de investitori. Însă, în perspectivă, România este un stat care poate fi imens valorificat din punct de vedere investițional.  

Nuclearelectrica SA a finalizat procesul de  implementare a Standardului ISO 37001/2016-Sistemul de management anti-mită. Cât de mult va ajută acest standard în activitate?

Cosmin Ghiţă: Implementarea standardului ISO 37001-Sistemul de management anti-mită este direct asociată guvernanței corporative, din punctul meu de vedere. O guvernanță corporativă eficientă are obligatoriu atenția concentrată către transparență și conformitate.

În cadrul procesului de  implementare a prevederilor standardului ISO 37001, am continuat îmbunătățirea sistemului de control intern prin adresarea corespunzătoare a riscurilor asociate, evitarea conflictelor de interese, implementarea de controale eficace de prevenire și detectare a abaterilor și neconformităților, elaborarea politicilor și procedurilor anticorupție. Totodată, am lucrat la ajustarea cadrului intern normativ și organizațional, perfecționarea mecanismelor de raportare anonimă a comportamentului imoral și protejarea avertizorilor de integritate.

Practic dezvoltăm practici internaționale care vizează în principal prevenirea corupției, creșterea gradului de educație anticorupție, combaterea corupției prin măsuri administrative, aprobarea planurilor de integritate și dezvoltarea sistemului de monitorizare și evaluare a acestora. Ne-am angajat în promovarea unei culturi anticorupție adecvate, în baza principiului de ”toleranță zero” față de mită și corupție. Este un mod de lucru al SNN și unul pe care l-am comunicat tuturor partenerilor noștri.

Care este viitorul energiei nucleare având în vedere Green Deal?

Cosmin Ghiţă: Industria energetică la nivel global trece printr-un proces de transformare fără precedent, unul al eco-economiei și în care schimbările climatice au devenit o prioritate pe agenda globală. După semnarea Acordului de la Paris, încă suntem departe de alinierea țintei de 2 grade C. Ceea ce lipsește în prezent este cadrul politicilor, reglementărilor și măsurilor care să permită un efort coordonat, fără discriminări sau dezavantajări apriori sau aposteori. Ceea ce experiența anilor recenți ne-a învățat este că nu există o singură soluție pentru o decarbonizare eficientă, în limita unor costuri rezonabile și într-un orizont util de timp. Soluția este o integrare eficientă a tuturor surselor de energie cu emisii scăzute de CO2.

Conform IEA, la nivelul anului 2018, consumul la nivel global a crescut cu 2,3%, aproape dublu față de rată de creștere la nivelul anului 2010. În consecință, emisiile de CO2 au crescut cu 1,7%, la 33,1 Gt/CO2.  Trend-ul ascendent al consumului va continua, implicit emisiile de CO2, dacă la nivel global și prin aplicabilitate derivată, la nivel național, nu vom reuși să implementăm cadrul necesar facilitării investițiilor în surse curate, dar unul care să permită simultan sustenabilitate pe termen lung, fără impact în sistemul energetic, fără impact negativ față de unele surse și fără impact negativ asupra consumatorilor. Decarbonizarea, în ceea ce privește industria energetică, trebuie să țină cont de toate aspecte. Altfel, vom avea fie un proces extrem de lent, posibil chiar anulat de creșterea consumului în timp și direct proporțional a emisiilor, fie unul extrem de costitisitor, care va pune o presiune extraordinară pe tot ce înseamnă industrie energetică, piață de energie, competitivitate, infrastructură.

Noua politică industrială ar trebui să încurajeze cooperarea între stat și sectorul privat, să evite situațiile de blocare, aducând investiții și inovație și să renunțe la zona de confort a abordării conservatoare. Noua politică ar trebui să încurajeze foarte mult concurența echitabilă și condițiile de concurență la nivel de industrie.

Referitor la rolul energiei nucleare, există deja poziții publice, oficiale ale unor organisme internaționale cu rol major în definirea politicilor energetice prin contribuții semnificative în studii. NEA, AIEA, IPCC , chiar și CE prin 
“A clean planet for all” susțin, argumentat, rolul enegiei nucleare în decarbonizare. În prezent, 50% din energia cu emisii reduse de CO2 la nivel European este producție nucleară. 50%. Imaginați-va ce ar însemna, din punct de vedere al emisiilor, eliminarea acestui procent de 50%. Decarbonizarea nu se poate realiza fără energie nucleară. Este nevoie de o sursă capabilă să asigure constant producția, să nu fie puternic climatic dependentă, să asigure securitatea furnizării. Decarbonizarea se poate realiza, în timp, conform țintelor stabilite și în limita unor costuri sustenabile, doar dacă include echitabil toate sursele curate.

MIT susține într-un studiu independent  că energia nucleară este sursă „fermă” și este esențială pentru obținerea unui sector al energiei electrice profund decarbonizat. Pentru majoritatea regiunilor, inclusiv UE, îndeplinirea obiectivelor din 2050 necesită o combinație de resurse, în principal resurse ferme, fapt care ar trebui să fie pe deplin contabilizat în politicile de decarbonizare și în îndeplinirea obiectivelor. Politicile care exclud un rol pentru energia nucleară au un impact direct asupra investițiilor în energie nucleară și cresc direct costul decarbonizării. Politicile care susțin decarbonizarea dintr-o singură sursă afectează în mod direct nu numai costul și ritmul decarbonizării, ci și piețele angro, producătorii, sistemele energetice și consumatorii finali. Am experimentat deja toate acestea.

Inițiativa CEM, prin programul sau NICE Future, pe deplin conștientă de toate aceste aspecte la nivel internațional, sesizează, analizează și propune soluții pentru a permite industriei energetice să furnizeze energie curată. Pentru România și multe state UE, energia nucleară este o sursă curată, o soluție fără de care nu putem vorbi de atingerea țintelor de mediu. De aceea, Green Deal, implicit taxonomia, trebuie să țină cont de toate aceste aspecte și în viitorul apropiat să se realizeze o evaluare realizată de un grup internațional de experți asupra întregului ciclu de viață al industriei nucleare prin raportare la impactul de mediu. Principiul de “do no harm” trebuie aplicat în același mod tuturor tehnologiilor și abia ulterior trase niște concluzii și adoptate niște decizii. Acesta cred eu că este mecanismul corect.