Update articol:
EXCLUSIV

Interviu Cosmin Ghiţă, Nuclearelectrica: “Liberalizarea deplină a pieței de energie electrică este vitală pentru facilitarea construcției de noi capacități energetice” (partea I)

  • Interviu cu domnul Cosmin Ghiţă, directorul general al Nuclearelectrica

  • Consumul atât la nivel European, cât și la nivel național a scăzut în luna aprilie cu aproximativ 15 % față de aceeași perioada a anului trecut
  • Nevoia majoră este de inovare, de eficientizare, de dezvoltare a companiilor energetice, ori plafonarea, reglementarea prețului nu permit o dezvoltare la potențial maxim.
  • Prin concentrarea agendei publice asupra dezbaterilor privind reglementarea prețurilor în piață de energie electrică, se tergiversează dezbaterea privind definirea consumatorului vulnerabil și identificarea acelor categorii sociale care realmente au nevoie de sprijin în accesarea pieței de energie electrică românească
  • Pe fondul reglementării foarte întârziate a pieței de energie, la sfârșitul anului 2019, SNN a fost obligată să rețină o cantitate de maxim 65% din producție pentru segmentul reglementat, până la comunicarea deciziei ANRE privind cantitatea efectivă ce urma să fie vândută în trimestrul I 2020
  • SNN a ajuns să vândă pe PZU în trimestrul I o cantitate de energie electrică reprezentând 35,4% din volumul total de vânzări, față de o cotă procentuală de 9,7% înregistrată în aceeași perioadă a anului 2019

 

Cum a fost afectată activitatea Nuclearelectrica de pandemia de COVID 19? Cât de mult afectează rezultatele Nuclearelectrica scăderea cererii și a prețurilor la energie?

Cosmin Ghiţă: A fost dificil la început pentru că pandemia ne-a forțat să schimbăm foarte multe într-un timp extrem de scurt pentru protecția angajaților și continuitatea activității de operare și producție. Acestea au fost constant prioritățile, tot acestea rămân și în prezent. Impactul major a fost inițial din punct de organizațional și logistic având în vedere necesitatea implementării imediate a unor măsuri fără precedent într-o stare majoră de incertitudine și preocupare. Am implementat la nivel de companie toate măsurile dispuse de autorități, am preluat bune practici internaționale și am inițiat practic, pro-activ, la nivel național și internațional în industria nucleară măsura izolării personalului esențial operării. O altă măsură a fost aceea a asigurării posibilității de telemuncă cu asigurarea simultană a protecției de cyber security, în așa fel încât să eliminăm posibilitatea oricăror probleme aferente.

Eforturile logistice și tehnice, implementarea tuturor măsurilor, au cu siguranță costuri asociate, costuri pe care la sfârșitul anului trecut sau începutul celui actual nu le-a prevăzut nimeni. Nu este un impact semnificativ și încă este prematur să avem un impact exact.

Un alt aspect important sunt efectele generate de COVID 19 în piața de energie: scăderea consumului și a prețurilor la energie electrică. Sunt efecte aferente unui astfel de impact, însă acestea se adaugă unor alți factori pre-existenți, cum ar reglementarea pieței de energie, care împreună cresc forța impactului asupra veniturilor SNN. Consumul atât la nivel European, cât și la nivel național a scăzut în luna aprilie cu aproximativ 15 % față de aceeași perioada a anului trecut.  La  nivelul lunii mai 2020, consumul la nivel European a scăzut cu aproximativ 11 %, iar la nivel nivel național scăderea este de aproximativ 12% față de aceeași perioadă a anului trecut. 

Din punct de vedere al prețului: PZU martie 2020 este cu 22% mai mic decât martie 2019, iar în  aprilie 2020 cu 43% mai mic decât în aprilie 2019. De exemplu, media prețului PZU în luna aprilie 2020 este de 123 lei, iar în luna aprilie 2019 media era de  215lei.

Concret, acest impact se va vedea la raportările viitoare. Per total însă, și mă refer aici la anul 2020, impactul nu va fi unul semnificativ, drastic. Încercăm, cât de mult se poate, date fiind condițiile dificile cumulate de piață, să abordăm o strategie de vânzări care să compenseze cât de mult se poate. Dacă efectele epidemiei de Covid sunt inerente și nu pot fi eliminate, efectele cauzate de revenirea la reglementare puteau fi evitate.

Cum apreciați rezultatele Nuclearelectrica pe primul trimestru, față de perioada similară a anului trecut? 

Cosmin Ghiţă: Profitul net al trimestrului I 2020 este de 215 milioane lei, în ușoară scădere, cu 1,9% mai mic decât profitul înregistrat în primul trimestru din 2019, de 219 milioane lei.

Veniturile realizate pe piața de energie electrică aferente livrărilor de energie electrică din trimestrul I 2020 sunt de 626.445.669 lei, mai mici cu 3,24% față de veniturile bugetate pentru trimestrul I 2020, respectiv mai mici cu 5,9% față de realizările din aceeași perioadă a anului anterior.

Prețul mediu ponderat de vânzare, pentru cantitățile de energie electrică vândute (fără piață reglementată și PE), rezultat în trimestrul I 2020, este de 229,62 lei/MWh (inclusiv Tg). În trimestrul I 2019, prețul mediu ponderat de vânzare, pentru cantitățile de energie vândute (fără piață reglementată și PE), a fost de 242,29 lei/MWh (inclusiv Tg). Cantitatea atribuită SNN pentru semestrul I 2020 pe contracte reglementate este de 1.087 GWh, din care 701,4 GWh doar pentru trimestrul I 2020, la un preț reglementat de  188,47 lei/MWh.  Pe piața forward SNN a avut un preț mediu de vânzare de 270 lei/MWh, cu 12% mai mare decât în trimestrul I din 2019, însă a înregistrat o cota procentuală mai mică de 39,7%.

Pe fondul reglementării foarte întârziate a pieței de energie, la sfârșitul anului 2019, SNN a fost obligată să rețină o cantitate de maxim 65% din producție pentru segmentul reglementat, până la comunicarea deciziei ANRE privind cantitatea efectivă ce urma să fie vândută în trimestrul I 2020.

Așadar, mare parte din această cantitate reținută de la vânzare pe piața forward, în baza metodologiei ANRE, a trebuit comercializată pe PZU. Astfel, SNN a ajuns să vândă pe PZU în trimestrul I o cantitate de energie electrică reprezentând 35,4% din volumul total de vânzări, față de o cotă procentuală de 9,7% înregistrată în aceeași perioadă a anului 2019. Prețul mediu de vânzare a energiei pe piața spot (PZU) realizat de SNN în trimestrul I 2020 a fost de 184,14 lei/MWh (cu Tinclus), față de 253,26 lei/MWh (cu Tinclus) înregistrat în aceeași perioadă a anului 2019. SNN are nevoie de sustenabilitate și predictibilitate, ne orientăm prioritar către piața contractelor bilaterale din acest punct de vedere. Însă, în cazul modificărilor majore de legislație primară și secundară a pieței de energie, se întâmplă să nu mai avem de ales și astfel să ajungem să vindem 35% din producție pe o piață marginală prin definiție pentru că au apărut modificări legislative care au împiedicat valorificarea optimă a acestei producții în piața contractelor bilaterale, așa cum de altfel SNN își planificase și anticipase niște venituri aferente.

De asemenea, în comparație cu anul trecut, piață reglementată în 2019 a început în luna martie, față de ianuarie anul acesta și ponderea cantității din piață reglementată este dublă în anul 2020 față de anul 2019. Nădăjduim că aceste inadvertențe să dispară odată cu liberalizarea pieței la începutul anului 2021 și cu implementarea schemelor pentru asistență consumatorilor vulnerabili, pentru a se asigura un acces echitabil și predictibil la piață de energie electrică românească pentru toți participanții.

Cât de mult afectează această pandemie derularea investițiilor Nuclearelectrica?

Cosmin Ghiţă: Investițiile curente și cele strategice au mers înainte. Nu avem întârzieri majore, creșteri de costuri asociate. În ceea ce privește proiectul retehnologizării Unității 1, acesta nu a suferit nicio modificare. Suntem încă în prima etapă majoră, care implică studii și analize tehnice care se pot realiza.

Singurul aspect diferit este realizarea opririi planificate a Unității 1 începând cu data de 20 iunie 2020 din cauza epidemiei de covid. Opririle planificate sunt proiecte de investiții extrem de ample, complexe care necesită personal specializat constant activ și disponibil. În general, aceste opriri se fac în perioada mai-iunie, așadar aici avem un decalaj de aproximativ o lună de zile.

Cum influențează activitatea Nuclearelectrica modificările recente la Legea energiei?

Cosmin Ghiţă: Discutăm din nou de aceeași incertitudine legată de posibilitatea planificării și a vânzărilor prin raportare la segmentul reglementat.  Recunosc că mi-ar fi plăcut să nu mai vorbim de piață reglementată, cu atât mai mult cu cât aceasta vizează, ca urmare a modificărilor la legea energiei, toți consumatorii casnici. Este absolut necesară o identificare clară a consumatorului cu adevărat vulnerabil. Legislația trebuie să permită producătorilor să își realizeze veniturile în conformitate cu estimările lor și cea mai bună strategie de vânzări și să își poată definitiva la timp investițiile.

Ați apelat la șomajul tehnic pentru angajații Nuclearelectrica?

Cosmin Ghiţă: Niciun contract de muncă nu a fost suspendat în această perioadă. Scopul meu a fost să protejez, nu să reduc personalul.  Pentru a proteja personalul și a asigura continuitatea operării și a producției am implementat o serie de măsuri, de la izolarea personalului esențial de operare, la telemuncă și regimul de muncă prin rotație, deci intrarea în așteptare a unei părți din personal, acolo unde activitățile aferente puteau fi amânate pentru a asigura distanțarea socială în perioada stării de urgență.

Cum vă afectează activitatea plafonarea prețurilor la energie?  

Cosmin Ghiţă: Nicio plafonare nu este bună, dacă prețurile cresc înseamnă că este nevoie de investiții în capacități noi. Atâta timp cât prețurile sunt plafonate, pierdem un etalon după care să ne ghidăm. Este un aspect vechi, care trebuie gestionat bine ulterior ieșirii din această situație dificilă generată de Covid 19. Nevoia majoră este de inovare, de eficientizare, de dezvoltare a companiilor energetice, ori plafonarea, reglementarea prețului nu permit o dezvoltare la potențial maxim.  Sper că începând de l ianuarie 2021, prețul reglementat să devină o chestiune care ține integral de trecut.

Ce ne puteți spune despre înfiinţarea Asociaţiei Producătorilor de Energie Electrică (HENRO). De ce considerați că este nevoie de o astfel de asociație?

Cosmin Ghiţă: Era un demers necesar. Uneori este necesară o poziție comună a producătorilor pentru a-și proteja și promova companiile și proiectele de investiții, pentru a asigura predictibilitatea cursurilor de acțiune. Asociația are în vedere susținerea unei poziții comune a membrilor săi în diverse chestiuni legate de industria energetică, dezvoltarea pieței de energie, promovarea avantajelor unei piețe de energie liberalizate, a practicilor de competitivitate, transparență, în general asigurarea reprezentativității membrilor în diferite aspecte aferente activității de producere de energie.

Ce ne puteți spune de obligația impusă de ANRE companiilor Hidroelectrica și Nuclearelectrica de a vinde energie pe piața reglementată, pentru a asigura consumul populației? S-au mai remediat din aceste probleme? Cât de mult a afectat acest lucru rezultatele Nuclearelectrica?

Cosmin Ghiţă: Unul dintre principalele motive de scădere a veniturilor pentru T1  2020 este reglementarea ANRE de a menține pentru vânzarea cu prioritate pe piața reglementată din anul 2020 a unei cantiatati de până la 65% din total producție. SNN este un producător bandă cu predictibilitate mare și flexibilitate mică, iar majoritatea cantităților pe care SNN le vinde au loc în anul precedent anului de livrare. Asfel, SNN nu și-a putut menține strategia de ofertare pentru 2020, la care s-au adăugat la începutul acestui an scăderea consumului și implicit a prețurilor cauzate de pandemia COVID-19.

În contrapunct, o piață liberalizată are invariabil avantaje majore și o să vă dau câteva exemple:

  • Primul, cu impact direct asupra stabilității și predictibilitatii SNN, posibilitatea producătorilor și furnizorilor de a-și face propriile strategii comerciale care să ducă la sustenabilitatea afacerilor pe perioade lungi de timp și deschiderea către inovație pentru îmbunătățirea serviciilor sau calității produselor oferite.
  • Creșterea competitivității la consumatorii finali – cu efect direct asupra creșterii eficienței costurilor furnizorilor și optimizării achiziției de energie a acestora prin contracte cu produse diverse;
  • Forțarea producătorilor, dar și a furnizorilor, de a eficientiza costurile pentru a fi competitivi, cu impact direct pozitiv asupra economiei naționale prin creșterea de investiții în capacități noi și/sau în eficientizarea vechilor echipamente/capacităților;
  • Creșterea lichidității pieței angro concurențiale ce poate furniza o stabilitate mai mare a prețului oferit industriei naționale asigurând astfel o dezvoltare sănătoasă pe termen lung a acesteia, precum și competitivitatea regională a economiei naționale;
  • Stimularea reducerilor emisiilor de carbon prin motivarea consumatorilor casnici de a-și instala panouri fotovoltaice și baterii (ce ar reduce de asemenea impactul asupra pieței de echilibrare, precum și asupra stabilității sistemului energetic/aplatizarea curbei de consum). Da, un producător nuclear poate să afirme acest lucru întrucât această este nouă paradigmă pe termen lung, orientarea preponderentă către surse curate, nuclear și regenerabile, fiecare cu rolul ei bine definit în sistem, dar cu atenție în tranziție prin menținerea unui mix echilibrat.
  • Motivarea populației de a eficientiza propriul consum.

Doar câteva exemple pentru care sunt un susținător al liberalizării pieței de energie. Există așadar o conexiune clară între liberalizarea prețului la energie și realizarea investițiilor în domeniul energetic, în mod planificat, previzibil, pe baza unor strategii coerente. Vedem foarte clar acum că, din cauza situației generate de Covid 19, prețul la energie a scăzut pe fondul scăderii consumului. Mi-ar displăcea să văd în semestrul II 2020, pe fondul unei piețe încă reglementate, diferențe mici între prețul forward și cel reglementat. Există un Regulament al Comisiei Europene, 943/2019, care spune foarte clar la art 3 care sunt principiile după care trebuie să funcționeze o piață de energie electrică. Există, în baza acestui regulament, o componentă legală de care trebuie să ținem cont, pe care nu o putem ignora. Din punct de vedere legal, SNN a avut deja câștig de cauză în instanță în această speță. Liberalizarea vine cu undă verde a predictibilităţii la investiții, investiții care pe termen scurt înseamnă crearea de locuri de muncă, iar pe termen lung înseamnă un sistem energetic național robust, cu tehnologii moderne de producție ceea ce se traduce în costuri scăzute la energie pentru populație și atingerea țintelor de mediu.

La polul opus, reglementarea a avut un impact negativ în piață, afectând în primul rând competitivitatea, principiile corecte de funcționare a unei piețe de energie, așa cum spuneam mai devreme făcând referire la art 3 din regulamentul European, în special pentru producători:

  • Consumatorii casnici nu au niciun motiv să facă eforturi financiare pentru a eficientiza costul cu energia consumată, iar finanțările pentru programele de eficientizare energetică rămân necheltuite;
  • Furnizorii de ultima instanță nu au niciun interes în eficientizarea costurilor și digitalizarea proceselor lor pentru a fi competitivi, atât timp cât nu există concurență.
  • Discriminarea producătorilor din piața românească față de cei din piața europeană, astfel cu venituri reglementate la cost +5% companiile producătoare românești vor fi întotdeauna cu un pas în urmă companiilor din Europa când vine vorba de dezvoltare – concret venituri reglementate la cost + 5% se traduce într-un Return on Asset (ROA) de sub 3%, adică un randament investițional similar cu un depozit bancar. Cine își mai asumă să investească în dezvoltarea de noi capacități energetice atât de necesare României în aceste condiții? Liberalizarea deplină a pieței de energie electrică asumată prin Ordonanță 1/2020 este vitală pentru facilitarea construcției de noi capacități energetice, iar posibilitatea de încheiere de contracte bilaterale pe termen lung pentru noi capacități în curs de producție va spori bancabilitatea proiectelor energetice.

Prin concentrarea agendei publice asupra dezbaterilor privind reglementarea prețurilor în piață de energie electrică, se tergiversează dezbaterea privind definirea consumatorului vulnerabil și identificarea acelor categorii sociale care realmente au nevoie de sprijin în accesarea pieței de energie electrică românească.

(Citiţi, în partea a doua de mâine a interviului, despre stadiul  achiziției activelor sucursalei Feldioara aparținând Companiei Naționale a Uraniului şi viitorul energiei nucleare având în vedere Green Deal)

 

BVBStiri BVB

STK EMERGENT (STK) (07/07/2020)

VAN la data 30.06.2020

SIF MUNTENIA S.A. (SIF4) (07/07/2020)

Declaratie conform Instructiunii CNVM nr. 6/2012

FONDUL PROPRIETATEA (FP) (07/07/2020)

Structura actionariat la data de 30 iunie 2020

SIF OLTENIA S.A. (SIF5) (07/07/2020)

Informare detineri prag >5%

PREBET SA AIUD (PREB) (07/07/2020)

Tranzactii management - art. 19 Reg. (UE) 596/2014