Publicăm un interviu cu Prof. univ. dr. Cristian Jura, realizat în contextul în care sunt vehiculate proiecte și scenarii de reformă administrativă, cu privire la potențiala utilizare a Agenților bazați pe Inteligența Artificială (AI) pentru analiza necesară unei astfel de reforme. Argumentul pe care discuția noastră s-a fundamentat este acela că simpla comasare de unități administrativ-teritoriale (UAT-uri), fie ele comune sau județe sau simpla retrogradare a unor localități de la orașe la comune, nu poate fi considerată o reformă în adevăratul sens al cuvântului, cât timp sunt trecute cu vederea criterii obiective de analiză care să fie utilizate în procesul de reformă. Tocmai aceste criterii pot fi implicate cu sprijinul agenților AI, atât pentru a facilita procesarea datelor aferente, cât și pentru a reda factorilor de decizie o imagine cuprinzătoare și aprofundată asupra situației la zi a localităților vizate de reforma administrativă.
…………..
Iulian MAREȘ: Domnule Jura, în spațiul public a apărut inițiativa reformei administrative, mai precis comasarea a cel puțin 429 de unități administrativ-teritoriale (UAT-uri) cu sub 1.500 de locuitori. Și mai nou, o altă propunere vizează plafonul de 3.000 de locuitori pentru comune și de 10.000 de locuitori pentru orașe. Cum s-ar vedea această reformă administrativă prin lupa inteligenței artificiale?
Cristian JURA: În primul rând, cred că în România există o teamă de evaluări obiective. O astfel de evaluare ar putea fi făcută de Agenți bazați pe inteligență artificială (AI). Tehnologia cere rigoare, de fapt, o infrastructură bazată pe Agenți AI cere o cultură a responsabilități. Administrația agentică vine ca o disciplină financiară nouă, în care datele capătă o transparență pe care sistemele actuale nu o au.
Iulian MAREȘ: Cum ar putea o administrație agentică, o administrație bazată pe Agenți AI, să contribuie efectiv la la reforma administrativă?
Cristian JURA: Un agent AI poate contribui la o evaluare reală a fiecărei unități administrativ teritoriale în parte pe mai multe paliere: un palier de natură istorică a respectivei unități administrativ teritoriale, un palier de evaluare a eficienței funcționării unității administrativ teritoriale și o proiecție pentru viitor.
Iulian MAREȘ: Ce ar însemna această evaluare de natură istorică?
Cristian JURA: Este vorba de evoluția în timp a unității administrativ teritoriale, evoluția teritorială, număr de locuitori, numărul funcționarilor publici raportat la numărul populației, ritmul îmbătrânirii populației de acolo, natalitatea, evaluarea dezvoltării în zonă, atragerea de noi investiții, investițiile în serviciile sociale, tradițiile locale, având în vedere rivalitățile locale dintre sate sau comune. Vorbim, practic, de o evoluție reală a satelor sau comunelor. Cred că în urma unor astfel de evaluări s-ar ajunge la niște rezultate foarte interesante, care ne-ar oferi o imagine clară asupra satelor și comunelor din România.
Iulian MAREȘ: Deduc din ceea ce spuneți că un astfel de instrument ar putea fi testat, măcar, în proiecte-pilot care să vizeze unele unități administrativ-teritoriale (UAT-uri), iar rezultatele ar putea fi spectaculoase. Nu cred, însă, că există o dorință prea mare sau în orizontul de timp apropiat pentru ca aceste rezultate să fie supuse atenției publice, ca premisă pentru o dezbatere serioasă. Poate mă înșel eu în estimare, deși e convergentă cu teama de evaluări obiective de care ați vorbit la început. Trebuie să întreb: care ar fi argumentele în favoarea punerii în aplicare a acestor idei?
Cristian JURA: Suntem în contextul în care premisa de la care pornește întreaga discuție este legată de optimizări. Întreaga reformă administrativ – teritorială nu este decât o optimizare a unor procese administrative, fluxuri financiare, optimizarea realizării de infrastructură care nu se oprească la limita unui județ și așa mai departe. Acesta este unul dintre procesele pe care un Agent AI antrenat în acest sens ar putea să îl realizeze într-un timp mult mai scurt decât orice comisie, grup de experți sau grup de lucru, iar pe de altă parte rezultatele ar putea constitui un fundament solid pentru o eventuală reformă administrativ – teritorială.
Iulian MAREȘ: La modul practic, cum ar putea un Agent AI să evalueze funcționarea eficientă a unui sat sau a unei comune?
Cristian JURA: În primul rând, un Agent AI ar putea să treacă de simpla evaluare a bugetului de venituri și cheltuieli, dacă o autoritate locală se bazează efectiv doar pe bugetul de stat sau poate să aducă venituri noi la bugetul local și să evalueze obiectiv cheltuirea bugetului local și să identifice în timp real cheltuielile nejustificate, inclusiv achizițiile publice, prime, sporuri fără bază legală, cheltuieli excesive cu telefonia mobilă, decontări neconforme pentru proiecte de investiții și cheltuieli nejustificate cu mașinile, reparațiile și diverse bunuri sau servicii. Curtea de Conturi a constatat în repetate rânduri: lipsa documentelor justificative și/sau întocmirea acestora cu informații incomplete, astfel încât exactitatea și realitatea sumelor datorate să nu poată̆ fi considerate certe; efectuarea de cheltuieli de personal neprevăzute de legislația în vigoare; stabilirea eronată a drepturilor salariale, inclusiv a sporurilor, premiilor și a altor drepturi acordate funcționarilor publici, personalului contractual, cu funcții de conducere, sau care ocupă o funcție de demnitate publică; decontarea situațiilor de lucrări privind unele reparații curente neconforme cu condițiile de contractare; nerespectarea prevederilor legale referitoare la consumul de carburanți, de materiale de întreținere, asigurări auto, parc auto; efectuarea de cheltuieli cu bunuri și servicii fără contraprestație (bunuri, lucrări de reparații curente, servicii nerecepționate în cantitatea facturată și plătită); efectuarea de cheltuieli nelegale/interzise prin acte normative in vigoare; efectuarea de cheltuieli de capital fără contraprestație; efectuarea de plăti nelegale aferente cheltuielilor de capital, ca urmare a nerespectării clauzelor contractuale privind preturile practicate, actualizarea acestora, cantitățile, articolele din ofertele declarate câștigătoare, anexe la contractele încheiate; efectuarea de plăti fără̆ existenta documentelor justificative, întocmite conform legii, care să ateste exactitatea și realitatea sumelor datorate. Adevărate găuri negre în bugetul de stat.
În condițiile implementării unei administrații agentice, aceste lucruri nu ar fi posibile pentru că un Agent AI ar putea bloca automat orice cheltuială neconformă sau nejustificată și astfel s-ar reduce pierderile la bugetul de stat și banul public ar putea fi cheltuit chibzuit.
Iulian MAREȘ: imaginea pe care o descrieți nu pare compatibilă cu voința politică actuală, iar eventuale erori pe care le-ar face un agent AI nu ar conduce decât la o adversitate și mai mare, care ar putea fi argumentată cu exemple de greșeli în situația în care acestea survin. Cum credeți că putem preveni nașterea unui curent de opinie defavorabil utilizării agenților AI în administrația publică locală?
Cristian JURA: În primul rând, un agent funcționează pe baza informațiilor pe care le are la dispoziție, informații pe care le identifică singur sau care îi sunt furnizate. Pe baza acestor informații (bugete locale, cheltuieli, investiții publice sau private în zonă, număr de angajați, economie, agricultură, număr de locuitori etc) agentul AI sugerează modele de dezvoltare. Unul dintre principiile prevăzute de normele europene privind inteligența artificială este controlul uman, așadar modelele de dezvoltare sau comasare vor fi supuse controlului uman, autorităților publice, factorilor politici care fac alegerea finală. Mi se pare important să existe niște evaluări complexe de la care să plece discuțiile privind reforma administrativ teritorială.
Pe de altă parte, presupunem că se va face reforma administrativ – teritorială fără a avea neapărat niște evaluări complexe, cred că tot va trebui implementată administrația agentică pentru optimizări ulterioare reformei și o supraveghere în timp real a cheltuirii banului public.
Iulian MAREȘ: Cum ar putea să facă un Agent AI proiecții pentru viitor în cazul autorităților locale?
Cristian JURA: Pe baza potențialului zonei respective și a investițiilor deja realizate, ar putea identifica noi oportunități de dezvoltare locală, inclusiv fonduri europene nerambursabile sau creșterea potențialului turistic al zonei, inclusiv exploatarea unor resurse nevalorificate.
Iulian MAREȘ: În concluzie, o administrație bazată pe Agenți AI ar avea un potențial extraordinar! Totuși, credeți că există resurse bugetare pentru implementarea acestor soluții? Nu ar trebui oare ca primele investiții cu această destinație să fie făcute centralizat, sub coordonarea ministerului de resort, MDLPA?
Cristian JURA: Este foarte corectă afirmația! Ar fi nevoie de o abordarea unitară, de o metodologie de analiză unitară și de implicarea tuturor instituții cu responsabilități în domeniu, inclusiv ANAF, Trezorerie, cadastru, Institutul Național de Statistică, Agențiile Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă, Registrul Comerțului și altele, pentru că este vorba de volume foarte mari de date care trebuie analizate.
Iulian MAREȘ: Dacă există niște obiective clare, sustenabile, poate chiar la nivel de Key Performance Indicators KPI, nu cred că ar fi o problemă să se identifice resurse financiare. Până la urmă cum se va putea măsura efectiv daca reforma administrativ -teritorială a fost un succes?
Cristian JURA: Implementarea unor Agenți AI pentru administrația publică locală ar putea să facă ajustările necesare, consolidări fiscale, evitarea risipirii bugetului public, ar putea să combată corupția, să sugereze anumite ajustări inerente și în acest fel s-ar evita comasarea voluntară sau nevoluntară a unor sate sau comune.
Iulian MAREȘ: Mă număr printre cei care consideră că este inevitabilă și necesară comasarea de UAT-uri, sigur pe criterii de eficiență și în baza unor studii de impact corecte. Prin urmare, eventuala utilizare a agenților AI nu va ține loc de comasare, mai degrabă consider că trebuie să avem progres pe ambele direcții. V-aș întreba dacă agenții AI nu ar putea contribui la analiza de fundamentare a unui proiect de comasare la nivel național? Dacă da, ce ar putea livra AI?
Cristian JURA: Comasarea, fie locală, fie națională ține de o decizie politică. Exact aceleași analize pe care Agenți AI le pot livra la nivel local, pot fi livrat și la nivel național pentru că principiile de optimizare, ajustare, eficientizare, combaterea corupției, asigurarea serviciilor publice pentru populație sunt aceleași, iar principiile clasice, din teoria dreptului administrativ, după care ar trebui să funcționeze administrația sunt neschimbate: prevedere, organizare, conducere, coordonare și control.
Pentru a exemplifica cele discutate, avansăm un set de criterii de analiză pe care ar putea lucra agenții AI în vederea fundamentării procesului de reformă administrativă:
- Sustenabilitate fiscală: veniturile proprii raportate la cheltuielile de funcționare și gradul de dependență de transferuri.
- Masă critică: populația din recensământul 2021, tendința demografică și îmbătrânirea.
- Funcționalitate: navetismul, polul de atracție al zonei și apartenența la o zonă urbană funcțională (ZUF).
- Accesibilitate: timpul de deplasare până la noul centru administrativ, cu un prag de 30 de minute, de exemplu.
- Capacitate administrativă: personal de specialitate, absorbția fondurilor UE și calitatea serviciilor.
- Coerență teritorială: UAT-urile comasate trebuie să fie învecinate, pe bazine geografice, cu continuitate de rețele (apă, drumuri).
- Identitate și democrație: prezența la vot, factorii istorici și etnici și statutul special pentru zonele sensibile.
Tot pentru exemplificare, indicăm unele zone unde poate interveni tehnologia:
- GIS și izocrone: hărți cu timpi reali de acces la primărie, școală și dispensar, calculați pe rețeaua de drumuri.
- Analiza fluxurilor: graful navetei se construiește din date INS și ANAF despre locul de muncă, plus date de telefonie agregate. Algoritmi de detectare a comunităților (Louvain/Leiden) arată grupările „naturale” de UAT-uri.
- Optimizare cu constrângeri: prin programare liniară cu numere întregi se generează variante de hartă care respectă pragurile de populație, timpul maxim de acces și condiția ca unitățile să fie învecinate.
- Analiză multicriterială (AHP/MCDA): criteriile de mai sus primesc ponderi negociate cu actorii implicați, iar fiecare variantă primește un scor transparent.
- Digital twin fiscal: simulează pentru fiecare variantă bugetul, personalul și costurile de tranziție, pe baza execuției bugetare a UAT-urilor.
- Dashboard public: fiecare comunitate își vede indicatorii și scenariile, ceea ce face voluntariatul unei comasări să fie fundamentat pe date.