Investiţiile totale în proiectul Coridorului Verde, care vizează exportul de energie electrică produsă din surse regenerabile în Azerbaidjan către pieţele europene, via Georgia şi Marea Neagră, sunt estimate la 22,1 miliarde de euro, a informat compania responsabilă de acest proiect, Green Energy Corridor Power Company (GECO), într-o prezentare publicată pe site-ul său, informează Interfax, potrivit Agerpres.
Operatorii sistemelor de transport al energiei electrice din Azerbaidjan, Georgia, România şi Ungaria au înfiinţat compania de proiect GECO, în cadrul căreia Azerenerji (Azerbaidjan), Georgian State Electrosystem (Georgia), Transelectrica (România) şi MVM (Ungaria) deţin fiecare o participaţie de 25% la capitalul social.
“Investiţiile în infrastructura de transport al energiei electrice sunt estimate la 14,3 miliarde de euro, iar cele pentru crearea capacităţilor de producţie a energiei din surse regenerabile sunt estimate la 7,8 miliarde de euro”, se arată în documentul citat, care se bazează pe un studiu de fezabilitate realizat de compania italiană CESI.
Potrivit CESI, impactul economic anual al proiectului va ajunge la 860 de milioane de euro după punerea în funcţiune a primei linii, în 2032, la 1,8 miliarde de euro după operaţionalizarea celei de-a doua linii, în 2036, şi va depăşi 3 miliarde de euro odată cu lansarea celei de-a treia linii, în 2040. Cifra aferentă anului 2040 include aproximativ 1,7 miliarde de euro sub formă de beneficii economice rezultate din reducerea emisiilor de dioxid de carbon.
Proiectul prevede construirea a trei linii independente de transport a energiei electrice, fiecare având o capacitate de 1,3 GW. Capacitatea totală a coridorului va creşte etapizat: de la 1,3 GW în 2032, la 2,6 GW în 2036 şi, ulterior, la 3,9 GW în 2040.
Prima etapă vizează realizarea unei linii cu o lungime de 3.040 km, pe ruta Baku – Ksani – Anaklia – Constanţa Sud (România) – Albertirsa (Ungaria), a cărei punere în funcţiune este programată pentru anul 2032. Capacitatea secţiunii dintre România şi Ungaria va fi de 2 GW. A doua etapă presupune construcţia unei linii cu o lungime de 2.340 km, pe ruta Baku-Ţkaltubo-Poti-Constanţa Sud-Domneşti (România), a cărei punere în funcţiune este programată pentru anul 2036. A treia linie, care va traversa traseul Baku – Ţkaltubo – Poti – Constanţa Sud (România) şi va avea o lungime de 2.020 km, este planificată pentru lansare în 2040.
Pentru fiecare linie, cablul submarin care va traversa Marea Neagră va avea o lungime de aproximativ 1.120 km şi va ajunge la o adâncime maximă de 2.200 de metri.
Conform estimărilor CESI, exporturile de energie electrică din surse regenerabile către Uniunea Europeană ar putea atinge 8 miliarde kWh pe an începând cu 2032, urmând să crească la 20 de miliarde kWh până în 2040.
Implementarea proiectului ar trebui să reducă emisiile de dioxid de carbon cu aproximativ 1,7 milioane de tone pe an, începând din 2032, şi cu 3,6 milioane de tone anual până în 2040.
Pentru acest proiect este preconizat un model de finanţare hibrid, care combină capitalul public cu cel privat. Fiecare linie, cu o capacitate de 1,3 GW, este structurată astfel încât să includă un segment reglementat de 500 MW şi un segment comercial de 800 MW.
În luna iulie 2026, guvernele Azerbaidjanului, Georgiei, României şi Ungariei au finalizat şi aprobat studiul de fezabilitate pentru coridorul energetic.
| Știri BVB