Folosim cookie-uri pentru a analiza traficul și a îmbunătăți experiența ta.
RefuzCum apreciați activitatea companiilor din România, în contextul creșterii inflației, a crizei prețurilor energiei și războiului la granițele României?
Ionel Blănculescu: Trebuie precizată încă de la început o situație mai puțin expusă până în prezent și anume că toate aceste crize, generate de prețurile energiei, inflație și război nu coincid ca timp, chiar dacă acum sunt deja suprapuse. Criza energiei este pornită cu cel puțin 8 luni înainte de 24 feb 2022, companiile fiind supuse presiunii creșterii aberante a prețurilor în acest domeniu important cu mult înainte de declanșarea războiului din Ucraina.
Coroborate, cele două crize, a prețurilor energiei și cea generată de război, au creat condițiile perfecte pentru criza ulterioară, generată de inflație, altfel spus, pentru domeniul economico-industrial, criza prețurilor la materiile prime, materiale și energie, care a definitivat tabloul dezastrului pentru anumite companii, produs de acest triunghi extrem de nociv, al crizelor multiple, prețuri energie-război-inflație. Nu trebuie omis faptul că baza triunghiului, inflația, alunecă încet și sigur spre stagflație, o stare de mai mare degradare economică. Subliniez, pentru o parte însemnată a economiei, în special domeniul industrial și de construcții. Sunt și ramuri economice care profită de actuala stare, prosperând.
Companiile din România încă rezistă, au deja experiența crizei globale din perioada 2008-2011, însă sunt copleșite de efectele acestor crize multiple și suprapuse în prezent. Ele încearcă să se refugieze în diverse programe guvernamentale de sprijin, de finanțare, gen IMM Invest, Ajutoare de Stat, Subvenții de Stat sau în PNRR și nu numai, însă se lovesc de probleme de birocrație imensă, atât în sectorul de stat, cât și în cel privat.
Se prefigurează însă un an 2023 greu, dificil de parcurs de către companii, acele companii, nu toate, fluctuant, plin de incertitudini și variabile greu de descifrat, în special generat de evoluția războiului din Ucraina, care influențează puternic restul crizelor suprapuse.
Considerați că vor crește insolventele în această perioadă?
Ionel Blănculescu: Consider că în acest an nu vor crește insolventele, ci se vor crea condițiile optime pentru ca ele să survină în anii 2024-2025.
Însă totul depinde de modul de gestionare a acestui triunghi de crize, circumscris altor forme geometrice de crize secundare, cum ar fi criza muncitorilor specialiști în sectoarele de construcții și industrial, scăderea continuă și importantă a comenzilor industriale, întârzierile din ce în ce mai frecvente în efectuarea plăților contractuale în domeniul industrial, ceea ce va conduce la deja cunoscutele blocaje, creșterea prețului creditului corporativ, creșterea continuă a impozitării și taxării companiilor, practică extrem de dăunătoare în perioade dificile, de criză și să nu uităm și efectele nefaste asupra mediului economic, deja cunoscute, ale anilor 2023 și 2024, preelectoral și plin electoral, cu 4 rânduri de alegeri, ca niciodată, în România.
Ce instrument de salvare puneți la dispoziție companiilor aflate în dificultate?
Ionel Blănculescu: Periodic, Economia Mondială sau Regională trece prin Crize Ciclice, provocate de Ciclicitatea Economică, cu cele 4 faze ale acesteia, în care cea de-a 4 o reprezintă Recesiunea sau Criză Economică sau prin alt tip de Crize, de regulă majore, produse de diverși factori, fie Dezastre Naturale sau Artificiale, create de Om, cum a fost Criza Globală declanșată în anul 2008, de către SUA și care a cuprins întreg Mapamondul, cu efecte dintre cele mai distructive, fie Epidemii/Pandemii Medicale/Războaie cu implicare globală, care s-au repercutat masiv și agresiv asupra Sectorului Economic și de Afaceri Mondial.
De fiecare dată Mediul de Afaceri a fost surprins mai bine sau mai puțin bine pregătit, unele Companii având dezvoltate Sisteme de Backup și Recuperare după Criză, altele nu.
Și pentru unele și pentru altele au fost necesari ani de zile de recuperare totală/parțială a afacerilor respective, mai ales din anumite Sectoare Economice și Financiare, cele mai puternic afectate.
Actuala Criză generată de urmările Pandemiei COVID 19, de Războiul din Ucraina, de efectele induse de acesta și nu numai în piața energiei și resurselor, în structura lanțurilor logistice la nivel mondial, poate fi considerată una dintre cele mai grave din Istoria recentă și chiar mai îndepărtată.
Conceptul BUSINESS RECOVERY OPPERATIONS (BRO), adică Operațiuni de salvare Companii, pe care îl pun la dispoziția mediului economic din România poate fi dezvoltat după cum urmează.
Fiecare Companie, de la Mic-Mijlocie la Mare/Foarte Mare este afectată de actuala Criză.
Rolul Conceptului “Business Recovery Operations” (BRO), ca Instrument de lucru la nivelul Companiei, este acela de a minimiza efectele negative și perturbările Crizei asupra operațiunilor proprii de afaceri.
Practica BRO permite Organizației, IMM sau Companii Mari/Foarte Mari, să revină parțial sau total în situația anterioară crizei și să-și reducă riscurile de pierderi și afectare reputaţională, iar odată cu aceasta să-și îmbunătățească operațiunile concomitent cu scăderea aspectelor care au condus la stările de urgență.
BRO se referă la Managementul de Criză, Securitatea Angajaților, Locații de lucru alternative, eventuale Relocări, Restructurare Structurală, Repoziționare, Redefinire Linii de Business, Refacere/Reconsiderare Piață în Amonte și Aval, Furnizori și Clienți, Expansiune/Restrângere piețe, funcție de situația internă și internațională.
Prin Programare și Planificare, practicile BRO sprijină abilitățile Companiilor de a rămâne operaționale după încetarea stărilor adverse cu care s-au confruntat.
Se urmărește Combinarea Continuității Afacerilor cu Operațiunile de Recuperare/Redresare după situația survenită, într-un singur Modul, funcțional, destinat ca în același timp să se realizeze cele două dimensiuni vitale Companiilor, fapt ce poate conduce la Reziliența respectivelor Organizații, într-un timp rezonabil.
Cu ce ajută acest instrument companiile? Poate preîntâmpina insolvența?
Ionel Blănculescu: În primul rând, acest instrument se bazează pe experiență și expertiză mea unice în domeniu, cu rezultate palpabile, bazat deci pe fapte și nu vorbe.
Eu coordonez procesul, eu răspund de succesul acestuia, în totalitate, așa după cum am mai făcut-o de zeci de ori în cariera mea.
Aceste două componente vitale, EXPERIENȚA ȘI EXPERTIZA UNICE, sunt generate dintr-o activitate unică, desfășurată într-o Instituție Financiară Unică, a Statului Român, de tipul BAD BANK, AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR BANCARE, care a funcționat în perioada 1999-2004, fiind condusă de Fondatorul conceptului BRO.
Valoarea totală a Portofoliului a fost de 4 miliarde USD, aferentă a 4000 de Companii de Stat și Private, cele mai importante ale momentului, preluate de la Bănci Comerciale cu Capital majoritar de Stat.
Pregătirea specifică la Instituția omoloagă din Paris/Franța, Consortium de Realisations, din anul 2000, cu un portofoliu de 30 miliarde USD, creată de Statul Francez în anul 1995, în urma crahului Băncii Credit Lyonnais, a reprezentat un element de valoare adăugată pentru activitatea ulterioară de Restructurare Operațională și Recuperare/Redresare parțială sau totală a Afacerilor. De altfel, Instituția Financiară a Statului Român a și fost organizată pe modelul celei din Franța.
Astfel, au fost restructurate și salvate, funcționând și astăzi, în condiții foarte bune, după 19 ani, giganți economici la acel moment, cum ar fi: Sidex Galați, salvarea acestei Companii conducând la preluarea ulterioară de către Grupul Mittal Arcelor și apoi Liberty de astăzi, Șantierul Naval Constanța, Combinatul Siderurgic Hunedoara, Tepro Iași, Petrotub Român, Comtim Timișoara, Siderca Călărași, Upetrom Ploiești, Companii importante din Agricultură, Transporturi, Industrie Grea, Industrie Ușoară, Servicii.
Au fost folosite diverse metode de restructurare și salvare, prevăzute de legislația vremurilor în vigoare în respectivul domeniu.
În al doilea rând, da, cert preîntâmpină insolvenţele, deoarece restructurarea operațională îndepărtează părțile negative din companii și întărește pe cele pozitive, lăsând fără obiectul muncii eventuala stare de preinsolvenţă sau insolvență, granița dintre acestea două fiind extrem de firavă.
Cu ce este diferit acest instrument de pre-insolvență?
Ionel Blănculescu: În primul rând, BRO este un instrument de salvare, bazat pe o metodologie deferită de cea de pre-insolvență sau insolvență, că faze după cum urmează:
INSTRUMENTE BRO:
În al doilea rând și cel mai important, modelul BRO promovat de mine pentru salvarea companiilor, aflate vremelnic în dificultăți economico-financiare, diferă categoric de pre-insolvență, deoarece salvează companiile, readucându-le sănătoase în circuitul economic și nu le conduce spre insolvență, așa după cum arată statistica în cazul procedurilor de pre-insolvență, care nu sunt decât anti-camera INSOLVENȚEI.
Rezerva Federală a SUA (Fed) a menţinut dobânda de referinţă la un interval cuprins între…
Ionuţ Aurică a fost numit în funcţia de vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală,…
Valentin Ionescu (foto stânga), Președintele Institutului de Studii Financiare (ISF) și Ieronim Ștefan (dreapta), coordonatorul…
Serviciul Geofizic al Academiei Ruse de Științe a publicat pe canalul său de Telegram foto…
Robert Cosmin Până a fost numit Director General Adjunct al SAI Muntenia Invest, pentru un…
Emiratele Arabe Unite (EAU) vor începe, cu acordul Israelului, construcţia unei conducte importante ce va…
This website uses cookies.
Read More