“Importanţa aducerii acestor idei în dezbaterea publică este deosebit de mare în zilele noastre, când societăţile noastre, aflate sub presiune, interacţionează în moduri tot mai dificil de gestionat. Incertitudinea economică afectează capacitatea de planificare. Schimbările tehnologice creează oportunităţi, dar necesită noi competenţe şi noi forme de judecată. Presiunile asupra mediului afectează producţia, infrastructura şi mijloacele de trai. Atunci când încrederea slăbeşte, devine mai dificil să convenim asupra modului în care trebuie să răspundem”, a afirmat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, potrivit Agerpres.
El a susţinut cuvântul de deschidere al conferinţei “No Limits to Hope: Sense-making for alternative futures”, organizată de Clubul de la Roma şi Asociaţia Română pentru Clubul de la Roma, la sediul BNR.
În discursul său, Mugur Isărescu a evocat contribuţia lui Mircea Maliţa la dezbaterile internaţionale privind educaţia şi viitorul societăţilor, amintind raportul “No Limits to Learning”, realizat în 1979 de acesta împreună cu James Botkin şi Mahdi Elmandjra.
“Un savant, diplomat şi educator, Mircea Maliţa a adus în dezbaterea internaţională o convingere fermă în puterea cunoaşterii şi a dialogului. Activitatea sa susţine ideea că societăţile trebuie să fie capabile să anticipeze schimbarea şi să se pregătească pentru aceasta prin educaţie, cooperare şi raţionament informat”, a spus Isărescu.
Potrivit acestuia, raportul “No Limits to Learning” a pus în centrul dezbaterii distanţa tot mai mare dintre complexitatea problemelor cu care se confruntă omenirea şi capacitatea acesteia de a le înţelege şi soluţiona. Educaţia era privită dincolo de limitele sălii de clasă, ca o capacitate a societăţilor şi instituţiilor de a învăţa, de a pune sub semnul întrebării ideile consacrate şi de a anticipa schimbarea.
Guvernatorul BNR a amintit, totodată, legătura sa personală cu activitatea Clubului de la Roma, arătând că a participat, în anii ’70, la discuţiile organizate în România în legătură cu raportul “The Limits to Growth” şi că, în calitate de cercetător la Institutul de Economie Mondială, a publicat studii şi analize pe temele abordate de acesta.
Referindu-se la cele trei direcţii pe care le consideră importante pentru viitor, Isărescu a menţionat perspectiva pe termen lung, instituţiile reziliente şi cooperarea.
“Prima se referă la importanţa unei perspective pe termen lung. Presiunile imediate solicită în mod inevitabil atenţie. Totuşi, calitatea răspunsului nostru depinde, în parte, de capacitatea de a privi dincolo de acestea. Deciziile luate astăzi modelează opţiunile şi constrângerile generaţiilor viitoare”, a afirmat acesta.
În privinţa instituţiilor, guvernatorul a subliniat că rezilienţa acestora depinde de existenţa unor mandate clare, de competenţa profesională şi de capacitatea de a învăţa din experienţă.
“Credibilitatea lor se construieşte în timp, prin decizii consecvente, responsabilitate şi o explicaţie onestă a posibilităţilor lor. Încrederea este deosebit de importantă aici. Oamenii sunt mai dispuşi să se implice în probleme dificile atunci când observă că preocupările lor sunt ascultate şi că dovezile sunt luate în considerare în mod deschis. Dialogul presupune răbdarea de a explica, disponibilitatea de a asculta şi modestia de a ne reconsidera presupunerile”, a mai spus Mugur Isărescu.
A treia prioritate indicată de guvernatorul BNR este cooperarea, în condiţiile în care numeroase fenomene care influenţează societăţile depăşesc graniţele naţionale.
“Înţelegerea lor necesită un schimb de cunoştinţe, iar răspunsul eficient presupune adesea un efort coordonat. Dialogul între ţări şi generaţii ne ajută să recunoaştem riscurile mai devreme”, a declarat acesta.
În cadrul conferinţei este prezentat raportul “Constellations of Hope”, care explorează modul în care educaţia poate contribui la reducerea decalajului dintre capacitatea omenirii de a transforma realitatea şi capacitatea sa de a înţelege consecinţele acţiunilor proprii. Asociaţia Română pentru Clubul de la Roma a realizat prima traducere în limba română a raportului, potrivit guvernatorului BNR.
Isărescu a amintit că asociaţia a susţinut anterior şi traducerea în limba română a raportului “The Blue Economy”, semnat de Gunter Pauli, România fiind prima ţară europeană care a tradus acest document.
| Știri BVB