O dispută a izbucnit între premierul israelian Benjamin Netanyahu şi Ronen Bar, directorul agenţiei israeliene de securitate internă (Shin Bet), acuzat de şeful guvernului de “şantaj” şi “ameninţări” pentru a-l împiedica să reformeze instituţia care a eşuat în a împiedica atacul din 7 octombrie 2023, potrivit AFP.

Un interviu acordat joi seara Channel 12 (post privat de televiziune) de Nadav Argaman, predecesorul lui Bar, nu a făcut decât să inflameze situaţia.

“Păstrez pentru mine tot ce s-a petrecut în discuţia între patru ochi cu premierul. Este clar că ştiu multe”, a afirmat Argaman, evocând perioada în care s-a aflat la conducerea Shin Bet între 2016 şi 2021, potrivit Agerpres.

Netanyahu a fost inculpat în 2019 pentru corupţie, fraudă şi abuz de încredere în mai multe dosare. Procesul său s-a deschis în 2020 şi continuă cu audieri în fiecare săptămână.

“Dacă ajung la concluzia că premierul a decis să acţioneze în contradicţie cu legea, nu voi avea de ales şi voi spune tot ce ştiu”, a adăugat el.

“Sunt foarte tulburat de faptul că premierul face rău în mod deliberat societăţii israeliene şi provoacă fricţiuni în rândul populaţiei pentru a guverna”, continuă fostul şef al contraspionajului israelian.

Netanyahu a publicat pe platforma X un mesaj furios în care îl acuză pe Argaman de “extorcare în direct la televiziune” şi de “intimidare de tip mafiot”.

Dar el l-a acuzat de asemenea pe Ronen Bar că ar fi la originea acestei “campanii de ameninţări şi scurgeri în media” duse în scopul de a-l “împiedica să ia deciziile necesare pentru a reda strălucirea de odinioară Shin Bet după eşecul său devastator din 7 octombrie” 2023.

Fapt rar, Shin Bet a emis un comunicat pentru a denunţat o acuzaţie “gravă” şi “lipsită de orice fundament” împotriva şefului “unei agenţii a statului” al cărei scop este în special de a “apăra democraţia”.

Încă înainte de atacul sângeros al grupării islamiste palestiniene Hamas împotriva Israelului pe 7 octombrie se ştia că relaţiile între Netanyahu şi Ronen Bar, care conduce Shin Bet din 2021, erau tensionate din cauza unui proiect de reformă a justiţiei foarte controversat, care diviza ţara în acea perioadă.

Relaţiile s-au înrăutăţit după publicarea, pe 4 martie, a unui raport de anchetă internă în care Shin Bet recunoştea falii în colectarea de informaţii care ar fi putut alerta autorităţile despre lansarea atacului fără precedent împotriva Israelului.

Dar acest raport critică de asemenea executivul şi, indirect, pe Netanyahu, apreciind că o “politică israeliană de calm a permis Hamas să construiască un arsenal militar impresionant”.

Premierul a cerut plecarea lui Bar, al cărui mandat expiră în octombrie 2026. Dar potrivit media israeliene, acesta a refuzat să demisioneze, lăsându-i lui Netanyahu opţiunea periculoasă de a-l demite, în timp ce războiul împotriva Hamas în Fâşia Gaza s-ar putea relua dacă negocierile cu privire la prelungirea armistiţiului în curs de desfăşurare la Doha ar eşua.

Între timp, atribuţiile lui Ronen Bar ar fi fost restrânse. Potrivit mai multor media israeliene, el a fost exclus de la o reuniune a cabinetului de securitate şi din delegaţia de negociatori israelieni la Doha, condusă de adjunctul său, cunoscut doar ca “M”.

Până recent, Bar fusese implicat în diferite sesiuni de negocieri indirecte cu Hamas, între care şi cele care au dus la acordul de încetare a focului intrat în vigoare la 19 ianuarie.

Cei doi înalţi oficiali sunt în dezacord de asemenea cu privire la viitorul şef al Shin Bet. Ronen Bar doreşte ca, potrivit uzanţelor, să-i succeadă în funcţie actualul său adjunct, în timp ce Netanyahu insistă să aibă ultimul cuvânt cu privire la această numire.

Potrivit media, se pune problema independenţei agenţiei de securitate în faţa tentaţiei premierului de a numi un fidel care ar acţiona în numele intereselor sale politice şi nu în interesul ţării.

Opoziţia a denunţat deja voinţa lui Netanyahu de a se debarasa de procuroarea generală a ţării, Gali Baharav-Miara, care este şi consilierul juridic al guvernului.

Această înfocată apărătoare a independenţei justiţiei estimase la sfârşitul anului 2022 că proiectul de reformă judiciar al premierului Netanyahu, abia revenit la putere, ameninţa să facă din Israel o “democraţie cu numele, dar nu şi în conţinut”.