“Scenariul de bază este menţinerea ratingului BBB- cu perspectiva negativă. Datele de execuţie bugetară arată că ajustarea fiscală nu s-a oprit nici în interimatul Guvernului. În acest moment, fundamentele nu susţin, în opinia mea, o retrogradare. Menţinerea nu trebuie însă citită ca o validare. Este un credit de încredere acordat pe termen scurt. Perspectiva negativă rămâne o avertizare explicită, iar testul real nu este deficitul din 2026, adevăratul test va fi bugetul pe 2027. Fără un Guvern cu puteri depline, România nu poate livra rectificarea şi nici un proiect de buget credibil, adică exact ce urmăresc agenţiile. Piaţa a preţuit deja o parte din risc: leul la minim istoric, randamente peste 7,5% la 10 ani, cele mai mari din UE. Costul crizei politice nu este ipotetic. Îl plătesc deja statul, companiile şi populaţia prin dobânzi şi curs. Dacă ratingul este menţinut, este probabilă o detensionare parţială după saltul din 1-2 octombrie, dar nu o revenire la nivelurile anterioare”, a declarat vineri, pentru AGERPRES, Flavius Valentin Jakubowicz.
Potrivit reprezentantului AAFBR, dacă BNR acceptă mai multă flexibilitate, volatilitatea rămâne ridicată până la investirea unui Guvern.
“Referitor la dobânzi, cu leul depreciat şi riscul de rating nerezolvat, o relaxare în octombrie are o bază slabă. Menţinerea la 6,50% este varianta cea mai coerentă. Randamentele rămân sensibile la ştirile politice. În final, trebuie să observăm că ajustarea fiscală a continuat, iar cifrele o confirmă. Ceea ce lipseşte României astăzi nu este efortul, ci predictibilitatea instituţională. Criza politică nu mai este un risc teoretic, are deja un preţ, plătit zilnic prin leul aflat la minim istoric şi prin cea mai scumpă finanţare din Uniunea Europeană. De aceea, o eventuală menţinere a ratingului trebuie înţeleasă corect: este un credit de încredere, nu o diplomă. Agenţiile nu evaluează numele premierului, acestea se uită la capacitatea unei majorităţi de a vota şi de a aplica un buget credibil”, a conchis preşedintele AAFBR.
Agenţia internaţională de evaluare financiară Standard & Poor’s (S&P) publică vineri raportul privind ratingul suveran al României, într-un context marcat de incertitudine politică şi de eforturile de consolidare fiscală, raportul urmând să ofere o nouă perspectivă asupra situaţiei finanţelor publice şi a capacităţii ţării de a-şi menţine ratingul în categoria recomandată investiţiilor.
România are în prezent calificativul “BBB-” din partea S&P Ratings, ultima treaptă din categoria recomandată investiţiilor, cu perspectivă negativă.