Kelemen Hunor: România ar trebui să investească în industria alimentară enorm de mult în următorii ani

Preşedintele UDMR, vicepremierul Kelemen Hunor, susţine că România ar trebui să investească în industria alimentară “enorm de mult” în următorii ani şi că ar fi nevoie de un astfel de program pe următorii 5-7 ani.

În opinia sa, “trebuie să recunoaştem că am făcut o greşeală când nu am avut grijă, mai ales în anii ’90 şi la începutul anilor 2000, de industria noastră alimentară”.

“Noi trebuie să susţinem industria alimentară, pe de o parte, pe de altă parte, dacă noi susţinem investiţiile în depozite mari, sigur că poţi să ţii în ţară materia primă, dacă nu, atunci se exportă totul. (…) România ar trebui să investească în industria alimentară enorm de mult în următorii ani şi acest lucru înseamnă în ferme, în depozite, în desfacere, în comerţ şi, sigur, în prelucrarea materiilor prime. Acesta ar trebui să fie un program de 5-7 ani, altfel nu merge. Sunt convins de acest lucru, cunosc cât de cât acest domeniu, şi vorbesc cu fermieri, cu procesatori şi ei doresc acest lucru. Am discutat în Guvern, am discutat în coaliţie şi acesta este primul pas într-o criză pe care nu am dorit-o, dar trebuie să facem primul pas”, a declarat, marţi, Kelemen la postul B1TV.

Vicepremierul a precizat că trebuie luate măsuri care să determine firmele din agricultură şi cele care deţin depozite să nu vândă producţia la export imediat după strângerea recoltei din toamnă, pentru a avea cantităţile necesare consumului intern.

“Nu putem limita exportul. (…) Dacă avem producţie în plus, trebuie valorificată, dar trebuie găsit acel echilibru să reduci dependenţa alimentară. Trebuie investiţii serioase în agricultură şi industria alimentară ca să putem asigura necesarul pentru populaţie”, a subliniat Kelemen Hunor.

Potrivit acestuia, “nu este o criză economică ce ne vizează doar pe noi” şi trebuie găsit un echilibru – şi asta încearcă Guvernul – între cheltuielile sociale şi susţinerea sectorului economic.

“Şi la noi inflaţia va fi mai mare decât cea prevăzută în legea bugetului, anul trecut, în decembrie, când nu ştiam ce se va întâmpla în februarie. (…) Şi pandemia a generat o criză economică, şi acum această criză este accentuată de război. Deci eu n-am văzut un politician responsabil din UE care să spună că totul este în regulă. (…) Sunt discuţii nu numai cu România, cu toate statele membre, pentru că există presiune din toate statele membre pentru a găsi o soluţie comună. Regulamentele trebuie schimbate. (…) Deja a acceptat Comisia să plătim din fondurile pe acest exerciţiu bugetar cheltuielile legate de primirea refugiaţilor – acest lucru este clar – pentru că a fost o cheltuială neprevăzută şi sunt convins că putem merge şi la şomajul tehnic, aşa cum a fost în pandemie, şi putem să mergem şi cu ajustarea preţurilor, cel puţin 3-4 segmente deja am atins, unde sunt convins că se va aproba, pentru că nu suntem singurii, şi bulgarii, şi ungurii, şi slovacii, şi cehii şi polonezi, nemaivorbind de ceilalţi, au acceaşi problemă”, a explicat liderul UDMR.

Agerpres