Laura Codruţa Kovesi a câştigat marţi la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) procesul prin care a contestat decizia de revocare din funcţia de procuror-şef al DNA, potrivit unui comunicat de presă al instituţiei cu sediul la Strasbourg.

Potrivit CEDO, România a încălcat drepturile procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, prin revocarea acesteia din funcţie înainte de încheierea mandatului.

CEDO spune: “În hotărârea Camerei sale, pronunțată astăzi în cauza Kövesi v. România (cererea nr o 3594/19), Curtea Europeană a Drepturilor Omului spune în unanimitate că au existat: Încălcarea articolului 6 § 1 (dreptul la o audiere echitabilă) din Convenția Europeană a Drepturilor și Încălcarea articolului 10 (libertatea de exprimare) din Convenția Europeană. Cazul a vizat decizia prin care reclamanta a fost scoasă din postul său de Procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție înainte de sfârșitul celui de-al doilea mandat al acesteia în urma criticilor pe care le-a făcut împotriva reformelor legislative în domeniul corupției.

În plus, reclamanta a susținut că nu a putut să conteste această decizie în instanță. Curtea a statuat în special că reclamanta nu a avut niciun mijloc de a ataca revocarea, întrucât o astfel de procedură ar fi permis examinarea numai a formei decretului privind demiterea prezidențială și nu cererea ei de fond, potrivit căreia a fost demisă în mod eronat, pentru că a criticat reforma legislativă privind corupția.

De asemenea, Curtea a apreciat că dreptul la libertatea de exprimare al reclamantei a fost încălcat pentru că a fost demisă din cauza acestor critici pe care le-a făcut în exercitarea funcţiei ei în chestiuni de interes public.

Una dintre sarcinile sale ca procuror principala anticorupție a fost să emită opinii cu privire la posibile reforme legislative care să aibă consecințe asupra sistemului judiciar și independenței sale, precum și asupra luptei impotriva coruptiei. Se pare că demiterea prematură a reclamantei contravine chiar scopului privind menținerea independenței judiciare și ar fi trebuit să aibă un efect de descurajare asupra ei și asupra altor procurorii și judecătorii în ceea ce privește participarea lor la dezbaterile publice privind reformele  care afectează sistemul judiciar și independența judiciară”.