“Înţeleg că e vorba de un exerciţiu pe care îl face Eurostat trimestrial pentru toate ţările şi e vorba de volatilitatea foarte mare dintre trimestre. Fiecare ţară are o mare volatilitate, deficit mult mai mic într-un trimestru, mult mai mare în altul, de exemplu. Înţeleg că în România, în primul trimestru, deficitul raportat la PIB-ul acelui trimestru, deci nu pe an, ci înăuntrul trimestrului a fost de 5,5, că nu a fost aprobat bugetul, s-au amânat nişte cheltuieli. În trimestrul doi, deficitul acelui trimestru raportat la PIB-ul acelui trimestru a fost 9,2 sau cât s-a spus şi din asta s-a făcut o mare ştire. Rămâne să vedem cât va fi deficitul trimestrului trei raportat la PIB-ul trimestrului trei. Oricum sunt convins că Ministerul de Finanţe va ieşi zilele astea şi va explica situaţia exact”, a explicat Valentin Lazea.
Potrivit datelor Eurostat, deficitul guvernamental ajustat sezonier a crescut, atât în Uniunea Europeană cât şi în zona euro, în trimestrul doi din 2026, comparativ cu precedentele trei luni, o tendinţă similară fiind înregistrată inclusiv în România, ţara cu cel mai ridicat deficit din UE.
În zona euro, deficitul guvernamental ajustat sezonier s-a situat la 3,3% din PIB în trimestrul doi din 2026, în creştere de la 3,2% în precedentele trei luni, iar în Uniunea Europeană a urcat de la 3,1% din PIB la 3,5% din PIB.
În România, deficitul a crescut cu 3,7 puncte procentuale, de la 5,5% din PIB în primul trimestru la 9,2% din PIB în trimestrul doi din 2026.
Datele provizorii ale Eurostat arată că topul ţărilor membre cu cele mai mari deficite guvernamentale este condus de România, cu un minus de 9,2% din PIB, urmată de Ungaria, 7,2% din PIB şi Franţa, 5,9% din PIB.
La polul opus sunt ţările care au înregistrat excedent guvernamental: Cipru (3,3% din PIB), Danemarca (2,7%), Grecia (2,2% din PIB), Irlanda (1,9% din PIB) şi Portugalia (0,8% din PIB).
| Știri BVB