Update articol:

Lloyd’s List/Ambrey: Armatorii și echipajele devin reticente să navigheze către porturile României și Bulgariei. Riscuri pentru competitivitatea Portului Constanța

Lloyd’s List/Ambrey: Armatorii și echipajele devin reticente să navigheze către porturile României și Bulgariei. Riscuri pentru competitivitatea Portului Constanța
 - poza 1

Escaladarea atacurilor asupra navelor comerciale în vestul Mării Negre începe să afecteze disponibilitatea armatorilor și a echipajelor de a naviga către porturile din România și Bulgaria, potrivit unor analize Lloyd’s List și ale companiei de securitate maritimă Ambrey. Unii armatori încearcă deja să refuze ordinele navlositorilor de a opera în aceste porturi, o evoluție care ar putea avea consecințe directe asupra costurilor transportului maritim, fluxurilor comerciale și competitivității Portului Constanța.

Riscurile de securitate din Marea Neagră nu mai reprezintă doar o problemă a costurilor suplimentare de asigurare, ci încep să influențeze decizia companiilor de transport maritim de a accepta sau nu anumite curse, avertizează publicația specializată Lloyd’s List.

Într-o analiză publicată la 3 noiembrie, Lloyd’s List arată că doi analiști au fost consultați separat în legătură cu posibile dispute contractuale între armatori și navlositori, în condițiile în care proprietarii unor nave încearcă să refuze instrucțiunile de a face escală în porturile românești și bulgărești. Este o schimbare semnificativă față de perioada anterioară, când apele României și Bulgariei erau considerate relativ sigure în comparație cu zonele maritime din apropierea Ucrainei și Rusiei. Extinderea atacurilor către coastele statelor membre NATO pune acum sub semnul întrebării această diferențiere a riscurilor.

  • Ambrey: Inclusiv comandanții navelor devin reticenți să navigheze către România și Bulgaria

Tomas Alexa, analist senior al companiei de securitate maritimă Ambrey, a declarat că firma înregistrează o creștere semnificativă a solicitărilor de evaluare a riscurilor pentru porturile românești și bulgărești, dar și pentru vestul Turciei. Potrivit acestuia, solicitările de acest tip vizau anterior, în principal, porturile ucrainene și rusești sau alte zone considerate expuse atacurilor.

În prezent, situația s-a schimbat, iar reticența nu se manifestă doar la nivelul companiilor, ci și în rândul personalului navigant.

Alexa a precizat că Ambrey are informații potrivit cărora unii membri ai echipajelor și comandanți de nave nu mai sunt dispuși să accepte cu aceeași ușurință curse către România și Bulgaria. Compania consideră că această schimbare a percepției asupra riscului este justificată de extinderea geografică a atacurilor asupra navelor comerciale.

Potrivit datelor prezentate de Ambrey într-o informare citată de gCaptain, compania a înregistrat 696 de incidente de securitate în vestul Mării Negre, dintre care aproximativ 537 în apele ucrainene.

  • Scufundarea unei nave în apropierea Bulgariei a amplificat îngrijorările

Unul dintre incidentele care au accentuat temerile industriei maritime este scufundarea portcontainerului Contship Jet, la 28 octombrie, în apropierea coastelor Bulgariei. Potrivit Lloyd’s List, nava a fost lovită de trei drone maritime în timp ce se îndrepta către România și ulterior către Bulgaria, fără să aibă programată o escală într-un port ucrainean.

Moscova nu și-a asumat responsabilitatea pentru atac. Incidentul a ridicat întrebări privind posibilitatea extinderii profilului navelor vizate de atacuri, inclusiv asupra celor care transportă mărfuri susceptibile să ajungă în Ucraina prin statele vecine.

Analiștii avertizează însă că incidentul nu demonstrează existența unei campanii de atacuri indiscriminate împotriva tuturor navelor comerciale care operează în porturile României, Bulgariei sau Turciei. Conform evaluărilor Ambrey, majoritatea navelor atacate în apele românești și bulgărești aveau legături cu schimburile comerciale ale Ucrainei.

Compania a identificat asemenea legături în cazul a nouă dintre cele zece nave vizate de atacuri în zona României și Bulgariei, potrivit declarațiilor prezentate de gCaptain.

  • Portul Constanța, expus unor riscuri comerciale suplimentare

Pentru Portul Constanța, schimbarea percepției de risc în rândul armatorilor ar putea avea consecințe economice importante. Dacă tot mai mulți operatori maritimi vor evita escalele în vestul Mării Negre sau vor solicita condiții contractuale suplimentare, efectele pot include creșterea tarifelor de transport, majorarea primelor de asigurare, reducerea disponibilității navelor și modificarea rutelor comerciale.

Aceste evoluții ar putea afecta competitivitatea Portului Constanța în raport cu alte opțiuni logistice și ar putea determina companiile care transportă mărfuri să reevalueze costurile și riscurile utilizării rutelor maritime din regiune.

Este vorba, deocamdată, despre riscuri potențiale, nu despre o reducere cuantificată a traficului portuar din Constanța ca efect al refuzului armatorilor de a naviga în zonă.

O eventuală diminuare a numărului de nave dispuse să opereze în port ar putea afecta atât importurile și exporturile României, cât și fluxurile comerciale regionale care utilizează infrastructura portuară românească. Constanța are un rol important și în transportul mărfurilor destinate Ucrainei, inclusiv prin conexiunile feroviare și rutiere.

  • Riscurile nu mai pot fi gestionate exclusiv prin asigurări mai scumpe

Richard Meade, redactor-șef al Lloyd’s List, a explicat că problema fundamentală pentru industria maritimă începe să se schimbe. Până recent, armatorii puteau gestiona riscurile prin prime de asigurare mai ridicate, tarife suplimentare de transport, măsuri de protecție a navelor și clauze contractuale.

În prezent, însă, unele companii încep să analizeze dacă pot refuza legal ordinele navlositorilor de a naviga către porturile românești și bulgărești. Această evoluție arată că problema nu mai privește exclusiv costul riscului, ci și disponibilitatea efectivă a armatorilor, navlositorilor și echipajelor de a-l accepta.

Într-o analiză separată, Lloyd’s List subliniază că delimitările geografice care permiteau anterior evaluarea diferențiată a riscurilor din Marea Neagră devin tot mai puțin relevante, pe măsură ce atacurile se extind către coastele statelor NATO.

  • Avertisment privind libertatea navigației în Marea Neagră

Îngrijorările industriei maritime sunt reflectate și la nivel internațional. Potrivit Lloyd’s List, un document transmis Organizației Maritime Internaționale (IMO), susținut de 35 de guverne și de Comisia Europeană, avertizează asupra extinderii atacurilor împotriva navigației comerciale.

Documentul atrage atenția că frecvența și extinderea geografică a incidentelor pot determina anularea unor curse, creșterea costurilor de asigurare și transport și diminuarea disponibilității armatorilor de a opera în regiune. Statele semnatare solicită condamnarea atacurilor asupra navigației comerciale și consolidarea măsurilor pentru protejarea libertății de navigație în Marea Neagră.

Totodată, sunt avute în vedere măsuri pentru îmbunătățirea rutelor alternative de transport și a capacităților portuare, inclusiv prin intermediul coridoarelor de solidaritate dintre Uniunea Europeană și Ucraina. Pentru România, evoluțiile evidențiază faptul că securitatea navigației în vestul Mării Negre are nu doar o dimensiune militară, ci și una economică, cu implicații pentru activitatea Portului Constanța, costurile logistice și competitivitatea transporturilor maritime regionale.