Securitatea și economia nu mai pot fi separate, a spus Lucian RUSU, Membru în Comisia economică, industrii, servicii, turism și antreprenoriat, Senat, la Masa Rotundă cu tema REINDUSTRIALIZAREA ROMÂNIEI PRIN DEZVOLTAREA INDUSTRIEI DE APĂRARE, organizată e Financial Intelligence, cu sprijinul Comisiei pentru energie, infrastructură energetică şi resurse minerale din Senat şi al Organizaţiei Patronale Industria de Apărare.
“Mult timp, în Europa, am vorbit despre industria de apărare aproape exclusiv în termeni de securitate. Acum, începem să vorbim apăsat și despre dezvoltare economică, tehnologie, energie, infrastructură și competitivitate industrială.
Iar aceasta este, cred, marea schimbare de paradigmă”, a spus Rusu.
Pentru România, este o oportunitate istorică, potrivit domniei sale: “După decenii în care am pierdut capacități industriale, specialiști și lanțuri de producție, contextul actual ne oferă șansa să reconstruim inteligent.
Nu de la zero, ci pornind de la ceea ce încă avem: tradiție industrială; capacități încă existente; poziție strategică pe Flancul Estic și acces la Marea Neagră; resurse energetice; apartenență la NATO, UE și un parteneriat strategic cu SUA.
Dar să fim clari. Reindustrializarea nu înseamnă să reconstruim economia anilor ’80. Înseamnă să construim fabricile și tehnologiile anilor 2030. Nu mai vorbim doar despre oțel și muniție. Vorbim despre drone, inteligență artificială, software, cybersecurity, senzori, energie și materiale avansate.
Există o vorbă simplă: cine controlează tehnologia, controlează și viitorul economiei.”
Industria de apărare trebuie privită și ca politică regională de dezvoltare, a mai apreciat Lucian Rusu: “Ca senator de Iași de exemplu, văd în în această schimbare de paradigmă o oportunitate pentru județul nostru și de altfel pentru întreaga Moldovă. Poziționarea noastră strategică, după ani de decalaje, poate deveni astăzi un avantaj pe care avem obligația să il valorizăm. Avem unul dintre cele mai mari centre universitare din România, avem resursă umană competitivă în IT, inginerie și cercetare, iar Iașul începe să se contureze tot mai clar ca un hub regional de tehnologie și inovare.
În plus, dezvoltarea infrastructurii mari: autostrăzi, conectivitate energetică și logistică ne oferă premisele pentru a fi un punct important pe harta noilor lanțuri industriale europene.
Și mai este un lucru important: Moldova nu mai trebuie privită doar ca o regiune care are nevoie de dezvoltare, ci și ca o regiune care are toate atuurile pentru a contribui strategic la dezvoltarea României și a Europei.
Personal, văd trei direcții esențiale:
1. Parteneriate strategice și transfer tehnologic. Pentru că România nu poate dezvolta singură toate capabilitățile necesare.
2. Predictibilitate: Industria nu poate investi sustenabil în capacități noi dacă statul schimbă regulile permanent. Avem nevoie de o strategie industrială coerentă care nu se schimbă odată cu guvernele, iar in economie, capitalul fuge de incertitudine mai repede decât de taxe.
3. Capital uman: nu poți face reindustrializare fără ingineri, fără tehnicieni și fără educație tehnică. Iar aici România trebuie să reconstruiască legătura dintre: industrie; universități; cercetare și învățământ tehnologic.
Nu ne permitem să ratăm această oportunitate iar pentru asta ne trebuie viteză, coerență și curaj administrativ. Și trebuie să trecem de la logica „importăm aproape tot” la logica „producem, inovăm și exportăm împreună cu partenerii noștri europeni și euro-atlantici”.”
| Știri BVB