• Borș: “Investițiile în securitate cibernetică ale operatorilor de rețea trebuie recunoscute distinct în tarife”
Legea prosumatorilor trebuie corectată, a atras atenția vicepreședintele Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor din Camera Deputaților, Mădălin Borș, la Forumul Energiei, organizat de Financial Intelligence, atrăgând atenția asupra unor probleme majore generate de actualul cadru legislativ privind prosumatorii, pe care îl consideră „prea permisiv” și generator de distorsiuni în piața energiei.
Potrivit acestuia, deși conceptul european de prosumator este clar – client final care produce și poate stoca energie – în România acesta a fost transformat, în multe cazuri, într-o „oportunitate de business”. Consecințele nu sunt neglijabile: doar la finalul lunii august anul trecut s-au înregistrat dezechilibre de 47 GWh, generate de energia imprevizibilă injectată în rețea.
„Niciun furnizor nu își poate asuma această energie, iar costurile sunt socializate, adică suportate de peste 9,1 milioane de clienți”, a explicat Borș.
Mădălin Borș a semnalat și existența unor practici ilegale sau la limita legii, precum modificarea invertoarelor pentru creșterea tensiunii de injecție în rețea, servicii promovate inclusiv pe platforme online. Aceste intervenții pot afecta infrastructura energetică, iar costurile sunt, din nou, suportate de consumatori.
Un alt punct critic vizează securitatea cibernetică a echipamentelor utilizate de prosumatori. Mădălin Borș a subliniat că unele dispozitive transmit date necriptate către servere din afara Uniunii Europene, ceea ce ridică riscuri semnificative. „Pentru utilizator poate nu înseamnă nimic, dar pentru cineva din exterior poate însemna foarte mult”, a avertizat acesta.
În acest context, deputatul a propus modificări legislative care să impună reguli mai stricte, inclusiv în linie cu cerințele europene NIS2 privind securitatea datelor. Totodată, el a spus că investițiile în securitate cibernetică ale operatorilor de rețea trebuie recunoscute distinct în tarife, nu incluse generic în cheltuieli administrative.
„Freedom is not for free. Securitatea cibernetică trebuie finanțată corect, dar banii ar trebui să rămână în economia locală, unde există companii IT capabile să ofere soluții solide”, a punctat Borș.
Referindu-se la inițiativele legislative în domeniu, acesta a criticat și modul în care a fost propus Centrul de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CRISCE), considerând că nu trebuie să dubleze structuri existente, ci să funcționeze ca un coordonator și depozitar de bune practici.
| Știri BVB