Vicepremierul Marian Neacșu a prezentat luni, 16 noiembrie, în ședința conducerii PSD, principalele obiective ale reformei administrației publice centrale și ale companiilor cu capital majoritar de stat. Măsurile propuse includ reducerea aparatului administrativ prin comasarea serviciilor suport, reorganizarea instituțiilor cu atribuții suprapuse, restructurarea societăților de stat care înregistrează pierderi și modificarea sistemului de remunerare a conducerii acestora, potrivit News.ro.
Calendarul prezentat de vicepremier prevede înființarea unui comitet interministerial până la 20 noiembrie 2026 și aprobarea proiectului legislativ de către Guvern până la 1 martie 2027, când Executivul ar urma să inițieze procedura parlamentară prin angajarea răspunderii.
„Am prezentat colegilor astăzi, în ședința Biroului Permanent Național, un set de obiective, de principii și de măsuri și un calendar care vizează, cred, o îndelung așteptată reformă, deși, din păcate, în ultima perioadă, noțiunea de reformă s-a demonetizat”, a declarat Marian Neacșu.
Vicepremierul a precizat că reforma vizează două categorii principale: aparatul administrației publice centrale și structurile sale teritoriale, respectiv societățile comerciale la care statul deține pachetul majoritar de acțiuni.
-
Serviciile de contabilitate, audit, logistică și juridic ar urma să fie reunite în centre județene unice
Una dintre principalele măsuri propuse este reducerea aparatului administrativ prin unificarea serviciilor suport și digitalizarea activităților. Potrivit lui Marian Neacșu, la nivelul fiecărui județ ar urma să fie constituit un centru bugetar unic, care să preia activitățile de contabilitate, audit, logistică și asistență juridică desfășurate în prezent separat de instituțiile deconcentrate ale ministerelor și autorităților centrale.
„Planul contabil este unic, execuția bugetară și componenta ei este unitară, programul și măsurile de audit sunt unitare și foarte bine determinate”, a explicat vicepremierul. În aceste condiții, el consideră că nu este necesar ca fiecare structură teritorială a unui minister să dispună de propriile servicii administrative.
„Nu este nevoie ca fiecare unitate teritorială deconcentrată a unui minister sau a unei autorități centrale să aibă fiecare în parte contabilitate, audit, logistică, serviciu juridic, ci ele pot să fie toate înglobate în cadrul unei structuri județene”, a afirmat Neacșu.
O altă componentă a reformei vizează reducerea numărului de controale efectuate asupra instituțiilor și operatorilor economici, prin comasarea unor organisme de control și mutarea accentului către activitățile de prevenție.
-
Comasări și desființări de instituții cu atribuții suprapuse
Vicepremierul a anunțat că proiectul va include reorganizarea unor instituții publice prin comasare, fuziune sau dizolvare, în situațiile în care atribuțiile acestora se suprapun ori activitatea lor s-a dovedit ineficientă.
Printre exemplele menționate se numără Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) și structurile teritoriale din domeniul sănătății publice. Neacșu nu a precizat însă care dintre aceste instituții ar urma să fie comasate sau desființate și nici forma finală a reorganizării.
Reforma ar putea include și centralizarea unor structuri județene cu personalitate juridică la nivel regional sau integrarea lor în cadrul ministerelor, sub forma unor servicii ori direcții. Vicepremierul a invocat exemplul reorganizării unor structuri teritoriale din subordinea Ministerului Agriculturii.
El a subliniat că propunerile se află într-o etapă incipientă și necesită analize suplimentare înainte de elaborarea proiectului legislativ.
-
Companiile de stat cu pierderi istorice ar putea fi comasate, reorganizate sau dizolvate; societățile listate ar urma să fie exceptate
O componentă distinctă a reformei privește societățile comerciale în care statul este acționar majoritar. Potrivit lui Marian Neacșu, Guvernul intenționează să realizeze o analiză pe baza unor criterii de evaluare a companiilor care înregistrează pierderi istorice, pentru a stabili dacă acestea trebuie comasate, reorganizate, fuzionate sau dizolvate.
„Avem în vedere o analiză criterială complexă pentru toate societățile comerciale la care statul este acționar majoritar și care înregistrează pierderi istorice, în vederea comasării, fuziunii, reorganizării sau, după caz, dizolvării acestora”, a declarat vicepremierul.
Companiile listate la bursă ar urma să fie exceptate de la aceste măsuri, conform propunerii prezentate de Neacșu.
„Excepție ne propunem să facă societățile care sunt listate pe o piață organizată”, a precizat acesta. Vicepremierul nu a prezentat o listă a companiilor vizate și nici criteriile financiare pe baza cărora vor fi identificate societățile cu pierderi istorice.
În cazul companiilor de stat profitabile, Executivul intenționează să analizeze posibilitatea unor măsuri de sprijin pentru creșterea eficienței și rentabilității, cu respectarea regulilor privind ajutorul de stat.
-
Indemnizațiile conducerii companiilor de stat ar urma să depindă într-o măsură mai mare de performanță
Reforma propusă vizează și sistemul de remunerare a membrilor consiliilor de administrație, consiliilor de supraveghere și directoratelor companiilor de stat.
Marian Neacșu a anunțat că vor fi analizați indicatorii de performanță prevăzuți în contractele de management, în paralel cu o posibilă modificare a structurii indemnizațiilor. Obiectivul este reducerea ponderii remunerației fixe și creșterea componentei variabile, condiționată de rezultatele economice și de eficiența activității.
Vicepremierul a vorbit despre „mutarea contraponderii de la indemnizația fixă la indemnizația variabilă, care să fie determinată de performanța și eficiența acestora”.
Nu au fost prezentate procentele propuse pentru cele două componente ale remunerației sau eventuale plafoane salariale.
-
Calendarul reformei: comitet interministerial până la 20 noiembrie și angajarea răspunderii până la 1 martie 2027
Marian Neacșu a prezentat și calendarul de elaborare a proiectului legislativ.
Până la 20 noiembrie 2026 ar urma să fie constituit un comitet interministerial, prezidat de prim-ministru și coordonat de vicepremier.
Din comitet vor face parte miniștri, secretari de stat, conducători ai agențiilor și autorităților centrale cu structuri teritoriale, secretarul general al Guvernului, șeful Cancelariei Prim-Ministrului și reprezentanți ai Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP).
Calendarul propus cuprinde următoarele etape:
- 20 noiembrie 2026: constituirea comitetului interministerial;
- 15 decembrie 2026: transmiterea formularelor standardizate necesare colectării informațiilor și datelor;
- 20 ianuarie 2027: analiza datelor și informațiilor primite în cadrul comitetului;
- 1 februarie 2027: finalizarea etapei de elaborare a proiectului de act normativ;
- 20 februarie 2027: parcurgerea etapelor de consultare, transparență decizională și avizare;
- 1 martie 2027: aprobarea proiectului în Guvern și inițierea procedurii parlamentare prin angajarea răspunderii Executivului.
Vicepremierul a precizat că a avut deja discuții preliminare cu miniștrii, inclusiv în prezența prim-ministrului, dar că informațiile transmise până în prezent de ministere nu sunt suficient de uniformizate pentru a permite o analiză comparabilă.
Potrivit acestuia, standardizarea raportărilor reprezintă o etapă necesară pentru fundamentarea măsurilor legislative.
-
Deocamdată, reforma este la nivel de propunere
Măsurile prezentate de Marian Neacșu nu reprezintă decizii definitive de reorganizare și nu produc, în această etapă, modificări ale structurii instituțiilor sau ale companiilor de stat. Aplicarea lor va depinde de rezultatele analizelor interministeriale, de forma finală a proiectului legislativ și de adoptarea acestuia.
De asemenea, vicepremierul nu a prezentat estimări privind economiile bugetare care ar putea rezulta din reorganizare, numărul instituțiilor vizate sau eventualele reduceri de personal.