MFP vrea să creeze cadrul pentru fuziunea Eximbank cu Banca Românească

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) vrea ca Eximbank să se poată adresa și clienților de retail, respectiv să poată fuziona cu alte bănci, potrivit unui proiect de OUG publicat astăzi.

În iunie, EximBank și National Bank of Greece au semnat acordul de achiziție a 99,28% din Banca Românească. În urma acestei tranzacții, EximBank va activa pentru prima oară pe segmentul de retail banking din România, devenind astfel o bancă universală, anunța atunci, MFP. Se pare că abia acum Finanțele creează cadrul legislativ pentru acest lucru, respectiv pentru o fuziune între Eximbank și Banca Românească.

Prin Ordonanță de Urgență a Guvernului se propun următoarele:

• Modificarea cadrului legal privind activitățile posibil a fi desfășurate de EximBank, respectiv adăugarea activităților desfășurate în nume și cont propriu destinate persoanelor fizice, în limita autorizației acordate de către Banca Națională a României.
• Modificarea structurii de conducere a Eximbank, în sensul în care EximBank – S.A. va fi condusă de un consiliu de administrație numit de adunarea generala a acționarilor, format din 7 membri din care 4 administratori neexecutivi și 3 administratori executivi, respectiv președintele executiv și doi vicepreședinți executivi ai băncii. Președintele consiliului de administrație va fi desemnat de către adunarea generală ordinară a acționarilor dintre membrii neexecutivi independenți.
• Modificările legislației bancare impun ca structura organului de conducere a EximBank sa fie modificata pentru a asigura conformitatea cu reglementările in vigoare (Directiva 36/ 2013 si OUG 99/2006), unde se stipulează faptul ca președintele executiv al băncii nu poate deține poziția de președinte al consiliului de administrație.

Potrivit Notei de fundamentare a OUG, în prezent, EximBank nu deservește segmentul retail, care a cunoscut o dinamică semnificativă în ultimii ani, există premise ca, în viitor, activitatea EximBank să înregistreze o dinamică sub nivelul său potențial și să aibă un impact negativ în economie, dacă se va concentra în continuare pe strategia de creștere exclusiv pe segmentul corporate, considerând in special lipsa accesului la finanțarea stabila oferita de depozitele populației.

În acest context, potrivit MFP, apare necesitatea ca EximBank sa își diversifice activitatea bancara prin intrarea în zona de retail prin fuziuni si achiziții, ceea ce va crește capacitatea de generare de venituri și va conduce la diversificarea bazei de finanțare prin depozitele atrase de la populație, contribuind astfel la îmbunătățirea eficienței pe partea de costuri și la stabilitatea și disponibilitatea resurselor de finanțare.

Caracterul de urgență al modificării Legii 96/2000 referitor la cadrul de administrare derivă din necesitatea creării cadrului legal aplicabil la momentul intrării EximBank pe piața de retail banking prin fuziunea cu alte instituții de credit, oportunitate ce conferă avantaje strategice substanțiale, atât din perspectiva diversificării surselor de finanțare ale EximBank cât și din perspectiva creșterii accesului populației la produse financiar bancare specializate.

Ministerul mai arată: “Având în vedere valabilitatea limitată în timp a posibilității EximBank de a aborda activitatea de retail prin fuziune, strategia de integrare a clientilor persoane fizice nu se poate realiza fără amendarea în mod corespunzător a prevederilor Legii 96/2000. Neadoptarea de urgenta a acestui proiect de act normativ conduce pe cale de consecință fie la întârzierea nejustificată din punct de vedere economic al tranzacției, fie chiar la pierderea acestei oportunități de afaceri.”

MFP mai arata: „La data de 31.07.2019, din totalul fondurilor statului aflate la dispoziția EximBank în valoare de 1.662 mil.lei, 1.400 mil.lei reprezintă fonduri atrase la termen, cu scadența 31 martie 2022, retragerea sau utilizarea acestora putându-se realiza doar după expirarea perioadei contractuale.

De la începutul anului 2019, Comitetul Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări a  aprobat credite pentru proiecte în domenii prioritare în valoare de aproximativ 147 mil.lei, reprezentând ieșiri efective de fonduri. În același timp, EximBank are în analiză solicitări de finanțare destinate promovării tranzacțiilor internaționale, dezvoltării infrastructurii, dezvoltării utilităților de interes public, etc., proiecte care pot fi susținute prin credite pentru domenii prioritare acordate de EximBank în numele și în contul statului, în conformitate cu prevederile Legii 96/2000 și ale cadrului intern de reglementare al băncii.

Astfel, din evaluarea resurselor financiare disponibile pentru desfășurarea de către EximBank a activității în numele și în contul statului, rezultă un nivel insuficient al fondurilor alocate, atât pentru acoperirea necesarului de finanțare, cât și pentru asigurarea condiționalităților impuse de menținerea unui nivel adecvat al  concentrărilor de expuneri ale fondurilor statului.

În acest context, se estimează un necesar de fonduri suplimentare care ar trebui puse la dispoziția EximBank având ca scop asigurarea continuității activității curente desfășurate în nume și cont stat pentru susținerea domeniilor prioritare prevăzute de Lege, prin instrumente specifice de finanțare, garantare și asigurare.

Pentru asigurarea sumelor ce pot fi puse la dispoziția EximBank  sub formă de plasamente financiare  pentru continuarea activității desfășurate în nume și în contul statului, s-a identificat o sursă suplimentară de alimentare a fondurilor prevăzute la art.10 din Legea 96/2000, fără impact asupra deficitului bugetar.

În condițiile în care conform Convenției încheiate între EximBank și Ministerul Finantelor Publice, se află plasată la EximBank suma de 1.400 mil. ca depozit la termen cu scadența 31 martie 2022, EximBank poate pune la dispoziția Ministerului Finanțelor Publice lichidități care să alimenteze fondurile prevăzute la art.10 din Lege, în limita valorii depozitului constituit.

Susținerea de către EximBank a domeniilor prioritare prin produse de finanțare, garantare și asigurare necesită structuri de finanțare complexe, în cadrul cărora alocările de fonduri pot fi semnificative, de regulă pe termen mediu și lung.

Din această perspectivă este necesară identificarea unor resurse financiare, fără impact asupra deficitului bugetar, care să permită direcționarea sumelor necesare către proiecte care se circumscriu obiectivelor strategice  ale  activității de desfășuratede EximBank în numele și în contul statului.”

Ca urmare a finalizării tranzacției Eximbank- Banca Romaneasca, cota de piață a EximBank va crește la aproximativ 3% ceea ce va conduce la o situare a băncii în top 10 instituții financiar-bancare din România.