Ministerul Energiei va propune aprobarea, în şedinţa de Guvern, a Planului de acțiuni preventive privind măsurile de garantare a securității aprovizionării cu gaze naturale în România, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 1938/2017, în baza consultărilor cu principalii actori de pe piaţa gazelor naturale din România.
Plan-Actiuni-Preventive-v10.06.21-final-1
Prin implementarea prezentului proiect de act normativ sunt asigurate măsurile care au caracter preventiv în apariția situațiilor de urgență, respective de garantare a securităţii aprovizionării cu gaze naturale.
Planul de Acţiuni Preventive îndeplinește cerințele din Regulamentul (UE) nr. 2017/1938 și a fost elaborat în conformitate cu prevederile din art. 9 și modelul din Anexa VI la Regulamentul (UE) nr. 2017/1938 și legislația națională în vigoare, cuprinzând:
▪ descrierea sistemului de gaze naturale din România;
▪ descrierea consolidată a rețelei regionale de gaze naturale pentru fiecare grup de risc la care participă România;
▪ rezultatele relevante ale evaluării comune și a evaluării naționale a riscurilor efectuate în conformitate cu prevederile art. 7 din Regulament, care includ lista scenariilor evaluate și o descriere a ipotezelor applicate pentru fiecare scenariu, precum și riscurile identificate și concluziile evaluării riscurilor;
▪ descrierea modului de conformare cu standardul privind infrastructura, incluzând calcularea formulei N-1 la nivel regional și nivel național, principalele valori utilizate pentru formula N-1, opțiunile alternative de conformare cu acest standard și capacitățile bidirecționale existente;
▪ descrierea măsurilor adoptate în scopul conformării cu standardul de furnizare, incluzând definiția clienților protejați, categoriile de clienți vizate și consumul lor anual de gaze (per categorie, valoare netă și procentaj din consumul final anual național de gaze), volumele de gaze necesare, capacitățile necesare și măsurile în vigoare pentru a se conforma;
▪ descrierea măsurilor preventive existente sau care urmează a fi adoptate, incluzând o descriere a dimensiunii lor naționale și regionale, impactul lor economic și asupra clienților, precum și alte măsuri și obligații care au fost impuse întreprinderilor din sectorul gazelor naturale, întreprinderilor din domeniul energiei electrice, dacă este cazul, și altor organisme relevante care pot avea un impact asupra siguranței furnizării de gaze, cum ar fi obligațiile referitoare la funcționarea sigură a rețelei de gaze;
▪ descrierea viitoarelor proiecte de infrastructură, inclusiv proiectele de interes comun;
▪ obligațiile de serviciu public legate de siguranța furnizării;
▪ consultările cu părțile interesate;
▪ dimensiunea regională, incluzând mecanismele dezvoltate pentru cooperare, măsurile preventive existente sau care urmează a fi adoptate în grupurile de risc din care România face parte, precum și impactul măsurilor preventive.
Potrivit documentului, Planul de acțiuni preventive a fost stabilit în conformitate cu prevederile Regulamentului: “Planul descrie instrumentele disponibile pe piața gazieră din România, respectiv numai măsurile bazate pe piață, necesare pentru a asigura securitatea aprovizionării consumatorilor finali și pentru a face față unor incidente neprevăzute. La nivelul măsurilor preventive, se utilizează atât măsurile bazate pe piață axate pe cerere, cât și cele axate pe ofertă. Măsurile nebazate pe piață nu sunt utilizate. Măsurile bazate pe piață reprezintă o componentă esențială a funcționării normale a pieței, dar acestea pot fi utilizate, totodată, în situațiile de criză, care sunt descrise în Planul de urgență. Aceste măsuri bazate pe piață se pot realiza în cea mai mare datorită faptului că infrastructura națională de gaze naturale este dezvoltată și că sursele de alimentare cu gaze sunt bine diversificate. Structura fizică a Sistemului Național de Transport oferă posibilitatea identificării şi constituirii unor culoare de transport gaze naturale care să răspundă atât necesităţilor privind asigurarea alimentării cu gaze naturale a diferitelor zone de consum din ţară cât şi necesităţilor privind transferul prin sistemul românesc a unor cantităţi de gaze naturale între sistemele ţărilor vecine, ca o cerinţă impusă de liberalizarea pieţelor gazelor naturale şi de reglementările europene. În ceea ce privește sursele de aprovizionare interne, eventualele incidente care pot afecta procesul de producție în amonte de SNT pot fi remediate în timp util fără impact semnificativ în furnizarea de gaze naturale către consumatorii finali.
Procedurile interne ale producătorilor oferă o mai mare flexibilitate a aprovizionării, fiind disponibile mecanisme de redirecționare/ compensare în cazul indisponibilității capacităților în perioada de intervenție.
Sistemul de înmagazinare subterană a gazelor naturale din România este unul dintre elementele care contribuie la optimizarea utilizării infrastructurii de transport a gazelor naturale și la echilibrarea sistemului, contribuie la crearea unui echilibru între consum și producția internă și importuri și la creșterea eficienței SNT, ajutând în mod semnificativ la asigurarea aprovizionării cu gaze către clienții finali în cazul întreruperii sau limitării alimentării cu gaze naturale.
Producția de energie electrică ar putea fi afectată de disfuncționalitățile aprovizionării cu gaze naturale în România, deoarece producția de energie electrică în centralele pe hidrocarburi (gaze naturale) reprezintă aproximativ 16% din producția totală de energie electrică, iar perspectiva este creșterea acestei cote prin implementarea noii politici ecologice europene. România are cea mai mare piață gazieră din regiune și cea mai mică dependență de importuri, înregistrează 80% din producția din regiune.
Deși există o scădere a producției interne de gaze naturale, România are încă un potențial ridicat de producție internă, cu posibilități de dezvoltare viitoare odată ce capacitățile de producție din perimetrele din Marea Neagră vor începe să producă. Rezultatul obținut în Evaluarea națională a riscurilor pentru formula N-1, și anume valoarea formulei N-1 este peste 100%, indică faptul că infrastructurile naționale de gaze sunt dimensionate corespunzător pentru a acoperi cererea maximă din România Planul descrie, de asemenea, obligațiile întreprinderilor din domeniul gazelor naturale, stipulate în Legea nr. 123/2012, care se aplică pieței gaziere din România, pentru a se asigura că acestea utilizează instrumentele disponibile pentru asigurarea furnizării gazelor naturale în siguranță către consumatorii finali și în special către clienții protejați.
În concluzie, Sistemul de gaze din România este pro-activ în raport cu cerințele Regulamentului (UE) 2017/1938 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2017 privind măsurile pentru protejarea securității aprovizionării cu gaze și abrogarea Regulamentului 994/2010”.
În conformitate cu prevederile art. 8 alin. (2) lit. a) din Regulamentul (UE) nr. 2017/1938 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 octombrie 2017 privind măsurile de garantare a siguranței furnizării de gaze și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 994/2010 (denumit, în continuare, Regulamentul (UE) nr. 2017/1938), Autoritatea competentă a fiecărui Stat Membru, stabilește un plan de acțiuni preventive, conținând măsurile necesare pentru a elimina sau a atenua riscurile identificate, elaborat în conformitate cu articolul 9, în urma consultării întreprinderilor din sectorul gazelor naturale, a organizațiilor relevante care reprezintă interesele clienților casnici și industriali de gaze, a producătorilor de energie electrică și a operatorului de transport și de sistem de energie electrică.
În conformitate cu art. 102 lit. l) și o) din Legea energiei și gazelor naturale,nr. 123/2012 cu modificările și completările ulterioare, Ministerul Energiei exercită calitatea de autoritate competentă în baza Regulamentului (UE) nr. 2017/1938 și, în această calitate, elaborează Planul de acțiuni preventive privind măsurile de garantare a securității aprovizionării cu gaze naturale, conform prevederilor Regulamentului. În acest sens, Ministerul Energiei, în calitatea de Autoritate Competentă pentru Asigurarea Aprovizionării cu Gaze Naturale, a elaborat un proiect de Plan de aciuni preventive, în conformitate cu prevederile art. 8 alin (2) lit. a), art. 9 și precum și modelul din Anexa VI la Regulamentul (UE) nr. 2017/1938.
Acest Plan de acțiuni preventive va înlocui actualul Plan de acțiuni preventive, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 32/2019 pentru aprobarea Planului de acțiuni preventive privind măsurile de garantare a securității aprovizionării cu gaze naturale și a Planului de urgență, acest demers fiind necesar deoarece Regulamentul (UE) nr. 994/2010 în baza căruia a fost elaborat actualul Plan de acțiuni preventive, a fost abrogat și înlocuit de Regulamentul (UE) nr. 2017/1938, care a instituit o nouă formă de elaborare și de prezentare a Planului de acțiuni preventive.
Planul de acțiuni preventive aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 32/2019, rămâne valabil conform art. 8 alin. (12) din Regulamentul (UE) nr. 2017/1938 pâna la data intrării în vigoare a prezentului Plan de acțiuni preventive. În conformitate cu prevederile art. 176 alin. (1) Legea nr. 123/2012, Planul de acțiuni preventive privind măsurile de garantare a securității aprovizionării cu gaze naturale aprobă prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Energiei, în calitate de ministerul de resort.
| Știri BVB