Monica Berescu: Proiect de lege pentru acțiuni cu vot multiplu în România, după modelul UiPath. „Următorul mare succes românesc n-ar trebui să fie nevoit să ajungă peste Ocean”

Deputata USR Monica Berescu susține introducerea în România a acțiunilor cu vot multiplu, un mecanism care ar permite fondatorilor de companii să atragă capital și să își reducă participația economică fără să piardă automat controlul asupra societății. Inițiativa include și posibilitatea emiterii unor acțiuni fără drept de vot, care ar putea fi utilizate inclusiv pentru recompensarea angajaților.

Berescu dă drept exemplu UiPath și structura prin care fondatorul companiei, Daniel Dines, și-a păstrat o putere de vot semnificativ mai mare decât cea corespunzătoare participației sale economice.

„Daniel Dines controlează UiPath cu acțiuni care cântăresc 35 de voturi fiecare. Numai că UiPath are doar fondator român, nu e o companie românească, ci una înregistrată în America”, a scris Monica Berescu într-o postare pe Facebook.

Deputata afirmă că obiectivul modificării legislației este ca viitoarele companii românești cu potențial de creștere accelerată să poată atrage finanțări fără ca fondatorii să fie obligați să aleagă între diluarea controlului și mutarea companiei într-o jurisdicție precum Statele Unite.

„Am depus un proiect de lege care permite acțiunile cu vot multiplu și în România, ca următorul unicorn creat de români să poată crește aici și fără ca fondatorul să-și piardă compania și fără să fie nevoit să se mute în America”, spune Berescu.

• Berescu: Rundele de finanțare pot dilua participația fondatorilor

Argumentul deputatei pornește de la modul în care sunt finanțate startup-urile. Pe măsură ce o companie atrage succesiv investitori, participația fondatorului se diluează, acesta putând ajunge acționar minoritar. Acțiunile cu vot multiplu separă într-o anumită măsură participația economică de puterea de decizie: o anumită categorie de acțiuni poate conferi mai multe voturi pentru fiecare titlu deținut.

„Ca să crească, o firmă nouă aduce investitori, fiecare rundă de finanțare îi mai ia fondatorului o bucată din companie, iar după câteva runde omul care a construit-o ajunge minoritar și poate fi scos din ea cu un vot”, explică Monica Berescu.

Ea invocă modelul american, unde structurile cu clase diferite de acțiuni sunt utilizate de unele dintre marile companii de tehnologie. „În America, cu acțiuni cu vot multiplu, fondatorul vinde participație ca să strângă bani și păstrează decizia”, afirmă deputata, menționând Google și Meta printre exemplele de companii în care fondatorii beneficiază de structuri care le conferă o putere de vot disproporționată față de participația economică.

• Acțiuni fără drept de vot pentru atragerea și recompensarea angajaților

O altă componentă a inițiativei privește posibilitatea utilizării acțiunilor fără drept de vot pentru angajați. Berescu argumentează că startup-urile, care nu dispun întotdeauna de resursele necesare pentru a concura salarial cu marile corporații, folosesc participațiile în companie drept instrument de atragere și fidelizare a personalului.

„Un startup nu poate plăti salarii de multinațională, așa că plătește în acțiuni, iar angajatul acceptă pe moment mai puțini bani în schimbul unei bucăți din firma pe care o ajută să crească”, spune aceasta.

Deputata susține că programatorii români beneficiază deja de astfel de mecanisme atunci când lucrează pentru companii americane, în timp ce utilizarea lor de către societățile românești este mai dificilă din punct de vedere juridic.

„În același proiect am propus și acțiuni fără drept de vot, pe care firmele de aici să le poată folosi ca să-și atragă și să-și recompenseze oamenii”, afirmă Berescu.

Introducerea unor clase de acțiuni și părți sociale fără drept de vot, precum și posibilitatea unor titluri cu vot multiplu au mai fost susținute de Monica Berescu în cadrul unei inițiative legislative prezentate în 2024, alături de alți parlamentari USR. Potrivit unui comunicat publicat atunci de Camera Deputaților, propunerea urmărea, între altele, facilitarea programelor de tip Employee Stock Option Plan (ESOP) și oferirea unei flexibilități mai mari startup-urilor în atragerea capitalului și recompensarea angajaților.

• „UiPath s-a născut la București și a crescut la New York”

Berescu folosește cazul UiPath pentru a argumenta că legislația societară poate influența inclusiv jurisdicția în care antreprenorii aleg să își dezvolte companiile. „UiPath s-a născut la București și a crescut la New York. Următorul mare succes românesc n-ar trebui să aibă nevoie să ajungă tot peste Ocean”, conchide deputata USR.