Într-o postare pe pagina sa de Facebook, acesta a făcut radiografia economică la zi a României, “ţara care a intrat cu cel mai mare deficit fiscal din UE în 2025”.
“Un an de consolidare şi cea mai ambiţioasă corecţie fiscal-bugetară din UE: de la o economie bazată pe consum pe datorie, la o economie bazată pe investiţii şi dezvoltare pe termen lung. În 2024, România a avut un deficit bugetar de 9,3% din PIB. Nicio altă ţară din Uniunea Europeană nu a intrat în 2025 cu un deficit de peste 6%, în timp ce media UE a fost de 3,1%”, a notat, luni, ministrul Finanţelor.
În opinia sa, acesta a fost punctul de plecare pentru consolidarea fiscală pe care România a traversat-o în ultimul an. Potrivit prognozei Comisiei Europene, deficitul anual al României a coborât la 7,9% din PIB în 2025 şi este estimat să ajungă la 6,2% în 2026. Pentru al doilea an la rând, România are cea mai amplă reducere a deficitului proiectată în UE.
“Astăzi, la puţin peste un an de când am schimbat paradigma finanţelor publice şi după primele şapte luni din 2026, avem o imagine clară a direcţiei în care mergem. Deficitul bugetar a scăzut de la 76,44 miliarde de lei în primele şapte luni din 2025 la 48,08 miliarde de lei în primele şapte luni din 2026. Înseamnă 28,36 miliarde de lei mai puţin, o reducere de aproximativ 37%. Această evoluţie nu este întâmplătoare. Veniturile bugetare au crescut cu 11,2%, în timp ce cheltuielile totale au crescut cu numai 2,9%. În acelaşi timp, cheltuielile de personal s-au redus cu peste 4 miliarde de lei”, menţionează Nazare.
El consideră că, după un an de consolidare, România nu mai este nici pe departe în situaţia de la începutul anului 2025, când acumularea unui deficit de peste 9% însemna o economie dependentă de împrumuturi pentru a susţine un nivel de cheltuieli pe care veniturile statului nu îl puteau acoperi.
“Dar nici nu suntem la capăt de drum. Am schimbat radical direcţia, dar este obligatoriu să menţinem aceeaşi traiectorie. Reducerea deficitului este obligatorie pentru a pune finanţele publice pe o bază sustenabilă şi pentru a reduce presiunea datoriei asupra economiei. În acest context, este important să vorbim despre datorie, pentru a înţelege amploarea schimbării pe care o operăm în modul în care gestionăm banii publici”, a adăugat şeful de la Finanţe.
Conform acestuia, necesarul brut de finanţare al statului a ajuns de la 135 de miliarde de lei în 2021 la 278,5 miliarde de lei în 2026. Acesta include atât finanţarea deficitului nou, cât şi refinanţarea datoriei acumulate care ajunge la scadenţă. Datoria publică a crescut de la 46,9% din PIB în 2020 la 59,6% la finalul anului 2025, depăşind 1.138 de miliarde de lei.
De aceea, subliniază Nazare, reducerea deficitului nu este o chestiune de opţiuni şi nu mai poate fi amânată pentru că “deficitele de astăzi devin datoria şi dobânzile de mâine”.
“Iar costul acestei datorii este unul foarte concret: în primele şapte luni din 2026, cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 26,5%, depăşind 40 de miliarde de lei. Fiecare leu în plus plătit pentru dobânzi este un leu care nu mai poate fi folosit pentru şcoli, spitale, drumuri sau servicii publice mai bune. Este factura anilor în care statul a cheltuit constant mai mult decât şi-a permis”, a precizat ministrul.
Totuşi, în acest context de presiune ridicată asupra finanţelor publice, corecţia deficitului nu s-a făcut prin tăieri de investiţii şi nici prin sacrificarea dezvoltării pe termen lung – dimpotrivă, investiţiile au continuat să crească. Aici este una dintre cele mai importante diferenţe faţă de o ajustare fiscală făcută exclusiv prin reducerea cheltuielilor, a arătat Nazare.
În primele şapte luni din 2026, investiţiile au ajuns la 76,51 miliarde de lei, cu 14,83 miliarde de lei mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut – iar peste 71% din plăţile pentru investiţii sunt legate de fonduri europene şi PNRR. În acelaşi timp, plăţile pentru proiectele finanţate din fonduri europene şi PNRR au crescut cu 20,40 miliarde de lei, respectiv 60,08%, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Potrivit sursei citate, direcţia susţinută la Ministerul Finanţelor vizează reducerea cheltuielilor “care apasă permanent asupra bugetului” şi protejarea cheltuielilor “care dezvoltă România”.
“Am început să mutăm centrul de greutate al economiei de la consum şi cheltuieli curente susţinute prin datorie către investiţii, producţie, infrastructură, activitate pentru companii şi locuri de muncă. România trebuie să facă, în continuare, o schimbare mult mai profundă decât simpla reducere a deficitului. Trebuie să schimbăm modelul de creştere economică”, consideră Alexandru Nazare.
Şeful de la Finanţe a atenţionat că, în ultimii ani, cererea a crescut mai repede decât producţia, iar consumul a fost susţinut în parte prin deficite şi importuri, ceea ce înseamnă un consum nesănătos, alimentat prin împrumuturi şi care nu poate constitui baza unei creşteri economice solide şi durabile.
“România trebuie să treacă de la un consum finanţat prin datorie la o creştere bazată pe investiţii, producţie, productivitate şi venituri pe termen lung. Obiectivul este ca puterea de cumpărare să fie susţinută de producţie, productivitate, locuri de muncă şi venituri reale, nu de datorie şi inflaţie. Nu este o tranziţie lipsită de costuri. Economia traversează o perioadă dificilă, marcată de vulnerabilităţi externe alături de cele interne, iar corectarea unui deficit atât de ridicat nu poate fi lipsită de efecte. Temperarea temporară a consumului este unul dintre efectele anticipate al ajustării, după o perioadă în care cererea a crescut mai repede decât producţia. Alternativa de la care am pornit implica riscul unei corecţii impuse de pierderea încrederii, cu dobânzi mai mari şi consecinţe mult mai grele pentru populaţie şi companii”, a mai scris ministrul.
În opinia sa, ajustarea fiscală este necesară şi pentru reducerea deficitelor gemene – deficitul bugetar al statului şi deficitul de cont curent, adică situaţia în care România cheltuieşte în exterior mai mult decât încasează. Împreună, “acestea ne fac mai dependenţi de finanţarea externă şi mai vulnerabili la dobânzi, cursul de schimb, percepţia investitorilor şi evaluările agenţiilor de rating”.
Potrivit lui Nazare, costurile ajustării trebuie însă limitate şi distribuite echitabil, cu protejarea persoanelor vulnerabile, iar “consolidarea fiscală înseamnă, în esenţă, să refacem echilibrele fără să blocăm dezvoltarea”.
“Datele la septembrie 2026 arată o direcţie clară: am redus semnificativ deficitul, am ţinut sub control cheltuielile şi am protejat în acelaşi timp investiţiile. România încă refinanţează datorii mari şi plăteşte dobânzi ridicate. Nu este o factură acumulată care să poate fi ştearsă într-un singur an. Ceea ce putem face însă este să reducem deficitul care o alimentează şi să schimbăm treptat direcţia. Aceasta cred că este obligaţia morală a generaţiei noastre. Mai puţini bani pentru dobânzi şi pentru funcţionarea ineficientă a statului şi mutarea accentului pe investiţiile care dezvoltă România şi creează oportunităţi pentru generaţiile următoare”, a concluzionat ministrul Finanţelor.
| Știri BVB