“Democraţia se confruntă cu o provocare, în opinia mea, cea mai puternică – comunicarea pe reţele sociale. Nu vorbesc de conţinut, vreau să vorbesc doar de cantitate. Cum facem ca principiul fundamental al democraţiei – o persoană, o voce, un vot – să fie păstrat, păstrând şi libertatea de expresie, şi libertatea de asociere, pentru că constatăm că a devenit extrem de ieftin să plăteşti 1.000 de voci care acoperă o voce legitimă. Asta cred că este o chestiune cu care fiecare dintre noi, preocupaţi de democraţie şi statul de drept, trebuie să reflectăm”, a declarat şeful statului la “Rule of Law Forum”, potrivit Agerpres.
Referindu-se la statul de drept, Nicuşor Dan a afirmat că acest concept poate părea abstract, dar se traduce prin “funcţionarea sau nefuncţionarea instituţiilor”, satisfacţia sau nemulţumirea cetăţenilor şi existenţa unor mecanisme prin care instituţiile se controlează reciproc, pentru a preveni derapajele.
“Mi se pare că această expresie – statul de drept – sună extrem de abstract în limba română (…). Poate că ‘domnia legii’ e ceva mult mai accesibil. Ăsta ar fi primul mesaj – că statul de drept se traduce prin funcţionarea sau nefuncţionarea instituţiilor, mulţumirea sau nemulţumirea unui cetăţean pentru funcţionarea unei instituţii, corupţie, puţină corupţie sau absenţa corupţiei. Chestiunea este cum reuşim să creăm o societate în care instituţiile se controlează, verifică între ele, astfel încât să prevină derapajele şi unele pe altele să se ajute să funcţioneze mai bine”, a arătat preşedintele.
Totodată, Nicuşor Dan a spus că un stat de drept nu poate să existe fără o aspiraţie a unei societăţi către mecanisme care să reglementeze just relaţiile între oameni – stat – instituţii.
“Şi protestul, şi strigătul sunt mijloace democratice legitime şi ele trebuie să fie folosite, numai că este nevoie şi de dialog şi este nevoie şi de compromis pentru consens, pentru că altfel avem o societate în care avem fiecare bulă cu strigătul ei şi asta nu poate să dea premisele unei construcţii democratice care să pună în acord instituţii, reguli cu aspiraţiile oamenilor”, a arătat el.
Preşedintele a precizat în acest context că luni a avut o “discuţie foarte interesantă” cu membri ai Comisiei de la Veneţia iar unul dintre subiecte a fost sentimentul de apartenenţă al cetăţeanului la Uniunea Europeană.
“Ne simţim cu adevărat membri ai acestei Uniuni sau este o abstracţiune?”, a adăugat şeful statului.