Oamenii de știință chinezi avertizaseră încă din 2025 asupra riscului producerii unor noi inundații provocate de lacurile glaciare în regiunea Gyirong, afectată săptămâna trecută de una dintre cele mai grave catastrofe naturale recente din Himalaya. Cercetătorii identificaseră 55 de lacuri glaciare în bazinul hidrografic din amonte de Podul Prieteniei, de la granița China-Nepal, și recomandaseră consolidarea sistemelor de avertizare timpurie și evaluarea urgentă a riscurilor, potrivit Epoch Times, via Zero Hedge.
Catastrofa din 26 august 2026 a devastat regiuni întinse de la granița dintre Nepal și Tibet, inclusiv punctul de frontieră Gyirong, unul dintre principalele coridoare comerciale dintre China și Nepal. Un colaps glaciar produs la mare altitudine în Himalaya a declanșat un torent uriaș de apă, gheață, roci și noroi, care a coborât cu o viteză foarte mare prin văile montane, distrugând localități, drumuri, poduri și alte infrastructuri.
Bilanțul continuă să crească. Peste 900 de persoane au murit, iar peste 3.000 sunt date dispărute în Nepal și în regiunea Tibet, potrivit celor mai recente informații disponibile. Operațiunile de salvare continuă în condiții extrem de dificile.
Autoritățile chineze raportau la sfârșitul săptămânii trecute 16 morți și 546 de persoane dispărute numai în zona Tibetului, potrivit Xinhua.
-
Cercetătorii avertizaseră încă din 2025
Regiunea mai fusese afectată de un eveniment glaciar major la 8 iulie 2025, când o viitură provocată de ruperea unui lac glaciar a lovit comitatul Gyirong și a distrus Podul Prieteniei dintre China și Nepal.
La numai câteva zile după acel eveniment, cercetători de la State Key Laboratory of Geohazard Prevention and Geoenvironment Protection din cadrul Chengdu University of Technology au publicat o analiză în care avertizau asupra posibilității producerii unor noi inundații glaciare în bazinul hidrografic respectiv.
Potrivit studiului citat de The Epoch Times, cercetătorii identificaseră 55 de lacuri glaciare, cu o suprafață totală de aproximativ 3,39 kilometri pătrați, în bazinul situat în amonte de Podul Prieteniei.
Oamenii de știință recomandau consolidarea sistemelor de avertizare timpurie pentru inundații și realizarea cât mai rapidă a unor evaluări detaliate privind vulnerabilitatea și riscurile asociate tuturor lacurilor glaciare din bazin.
Scopul acestor măsuri era atât sprijinirea reconstrucției după dezastrul din 2025, cât și reducerea riscurilor pe termen lung.
-
Încălzirea climei amplifică riscurile din Himalaya
Cercetătorii au atras atenția asupra legăturii dintre creșterea temperaturilor, topirea accelerată a ghețarilor și dezvoltarea lacurilor glaciare.
Xu Qiang, președintele Chengdu University of Technology, a declarat pentru People’s Daily după catastrofa din august că, pe fondul încălzirii climatice, riscul unor viituri provocate de lacurile glaciare și al fluxurilor de resturi declanșate de prăbușirea gheții și a rocilor continuă să crească de-a lungul Himalayei.
Retragerea ghețarilor și extinderea lacurilor glaciare sporesc probabilitatea producerii unor fenomene precum ruperea lacurilor glaciare și avalanșele de gheață, a explicat acesta. Autoritățile și experții chinezi au precizat însă că dezastrul din 26 august nu pare să fi fost provocat direct de ruperea unui lac glaciar, așa cum s-a întâmplat în cazul evenimentului din 2025.
Potrivit unei analize publicate de People’s Daily, fenomenul din acest an ar fi reprezentat un lanț de dezastre declanșat de prăbușirea unei mase de gheață la peste 5.200 de metri altitudine, pe teritoriul Nepalului.
Masa de gheață, roci și alte materiale ar fi coborât rapid către vale, transformându-se într-un flux devastator de noroi și resturi. Potrivit experților chinezi, întregul fenomen ar fi putut evolua în numai aproximativ șapte minute, ceea ce explică dificultatea evacuării populației.
-
Al doilea dezastru major în numai 14 luni
Catastrofa din august este al doilea eveniment major de acest tip care afectează regiunea în aproximativ 14 luni.
Associated Press notează că autoritățile și experții avertizează asupra creșterii riscului unor asemenea fenomene în Himalaya, unde schimbările climatice accelerează topirea ghețarilor și modifică stabilitatea versanților montani.
Viitura a ridicat nivelul râului Trishuli cu aproximativ nouă metri în numai 30 de minute, potrivit informațiilor disponibile în primele zile după dezastru.
Imaginile surprinse în zona Gyirong arată amploarea fenomenului: un val masiv de noroi și resturi a lovit infrastructura punctului de frontieră, iar echipele chineze care au ajuns ulterior în zonă au descris complexul ca fiind aproape complet distrus.
Dezastrul are și consecințe economice importante. Gyirong este unul dintre principalele puncte terestre de legătură dintre Tibet și Nepal și reprezintă o infrastructură importantă pentru comerțul bilateral.
În prezent, operațiunile de căutare și salvare continuă de ambele părți ale frontierei, în timp ce autoritățile monitorizează riscul producerii unor noi alunecări de teren și viituri.
| Știri BVB